Privit în retrospectivă, anul 2007 a adus o serie de schimbări în sistemul sanitar. De exemplu, în 2007, salariile de bază au fost majorate în trei etape, în total cu 22%, astfel: cu 5% începînd cu data de 1 ianuarie 2007 faţă de nivelul din luna decembrie 2006; cu 2% începînd cu data de 1 aprilie 2007 faţă de nivelul din luna martie 2007 şi cu 14% începînd cu data de 1 octombrie 2007 faţă de nivelul din luna septembrie 2007. Salariile individuale ale personalului contractual din cabinetele medicale individuale, organizate conform prevederilor legale din asistenţa medicală primară şi ambulatorie de specialitate se stabilesc prin negociere şi nu pot fi mai mici decît salariile de bază minime pe funcţii, grade şi trepte profesionale, prevăzute în legislaţia unităţilor sanitare publice, altele decît cele clinice. În acelaşi timp, veniturile medicilor rezidenţi din anii I şi II aplicate începînd cu ianuarie au fost cele mai mari. Salariile medicilor rezidenţi cresc pînă la sfîrşitul lui 2007, comparativ cu decembrie 2006, cu peste 40% pentru cei din primii doi ani şi cu 37% pentru cei din anii trei - şapte. Medicii rezidenţi din anii I şi II, beneficiază şi de tichete de masă, ceea ce înseamnă că vor avea o creştere a veniturilor de peste 60%, conform ministrului Sănătăţii. Cu toate eforturile, potrivit unui studiu realizat de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE), România ocupă locul 45 în lume în topul nivelului cheltuielilor pentru sănătate per locuitor, cu decalaje importante faţă de statele dezvoltate din UE. Suma alocată în România pentru sănătate este de 470 dolari pe locuitor, sub media mondială de 650 dolari pe locuitor.

Războiul medicilor cu tehnologia

Începînd cu 1 iulie, timp de cincisprezece luni, toţi românii, cu mic cu mare, trebuie să treacă pe la medicul de familie, pentru un control şi pe la laborator pentru cîteva analize, în final urmînd să aflăm cît de sănătoasă sau bolnavă - din punct de vedere strict medical - este naţia. Programul de evaluare a stării de sănătate este blamat de medici care sînt deranjaţi de faptul că ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, şi-a propus să îi transforme în specialişti IT. Ultima găselniţă a reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii şi ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este raportarea online a tuturor serviciilor medicale prestate de către medicii de familie. Aceştia spun că o astfel de raportare ar fi posibilă dacă ar primi laptop-urile promise de către Nicolăescu de mai bine de un an. Ca premieră pentru sistem, în 2007, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat 250 de ambulanţe pentru consultaţii la domiciliu, primele 50 de maşini care au fost puse în circulaţie costînd 20.797.630 de lei. Deşi pare că sărăcia din sistem a fost aproape eradicată, rămîne o mare problemă, şi aceasta este a pacienţilor: lipsa de conştiinţă şi de omenie a cadrelor medicale, o realitate dureroasă şi de multe ori ascunsă cu grijă. Pentru cei mai mulţi bolnavi contează mai puţin că au fost cumpărate echipamente sau că medicii primesc acum o indemnizaţie de stabilitate. Ei se lovesc pur şi simplu de aroganţa, răceala sau lipsa de omenie a majorităţii angajaţilor din sistem. Bolnavii critică, cel mai adesea, modul în care sînt trataţi de către medicii sau asistentele cu care, din nefericire, au fost nevoiţi să vină în contact, aceasta fiind singura armă care le-a rămas.