Câți români care au avut de-a face cu sistemul de sănătate autohton n-au dat nici măcar un leu? Câți dintre cei care au intrat într-un spital, fie pentru probleme personale, fie pentru cineva drag, internat, n-au gândit de la bun început că trebuie să aibă buzunarele ticsite cu plicuri cu bani pentru cadrele medicale sau personalul auxiliar, în funcție de caz/problemă, pentru că, în caz contrar, lucrurile s-ar putea complica? Sunt români care au făcut credite, și-au amanetat bunuri pentru a face rost de bani pentru a da la doctor, pentru că sănătatea este mai presus de orice. Și nu sunt doar vorbe goale, ci toate acestea se reflectă în cifre. Peste 50% dintre români oferă bani sau atenţii tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici şi asistente la brancardieri, agenţi de pază şi laboranţi, relevă un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii (MS) şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei. Studiul din 2014, care a fost aplicat la nivel naţional, relevă faptul că fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani. Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical. Pe durata ultimei spitalizări, 37% dintre respondenţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.). Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50% dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de stimulente tuturor categoriilor de personal medico-sanitar. În acelaşi timp, conform studiului, astfel de stimulente au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic. În aproximativ 10% dintre cazurile în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%) care au primit bani sau atenţii au solicitat acest lucru.

            MOTIVE Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare. Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici. În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013).

Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplată) (14%). Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale. Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2,8%, la un nivel de încredere de 95%.