Oare cât va mai curge din perfuzia salvatoare a sistemului sanitar românesc? Este o întrebare pentru care nu prea s-a găsit răspuns în ultimii ani. Se știe și se vede prea bine cum stau lucrurile și nimeni nu poate nega. Sănătatea românească nu ”merge” deloc cum ar trebui și putem spune chiar, cu mâna pe inimă, că suntem cu mult în urma statelor membre UE în ceea ce privește acordarea îngrijirilor medicale. Bolnavii noștri sunt condamnați la tratamente învechite, în ciuda tuturor afirmațiilor, sunt condamnați la condiții de cazare precare în cele mai multe spitale din sistemul public, sunt condamnați la mult prea multă suferință, în general. Mulți au zilele numărate în spitale, în lipsa tratamentelor, a aparaturii necesare și, mai nou, în condițiile deficitului de personal medical, fie că vorbim despre asistenți medicali, fie că vorbim despre medici. Exodul este de neoprit, chiar dacă sunt anunțate măriri salariale. Medicii și asistenții medicali din România sunt plătiți de zece ori mai puțin decât colegii din alte țări, dar sunt și mai puțin respectați.

DIN PESTE 30 DE ŢĂRI EUROPENE, ROMÂNIA SE AFLĂ PE LOCUL 26 ÎN CEEA CE PRIVEŞTE ACOPERIREA NEVOILOR DE ÎNGRIJIRE MEDICALĂ ALE PACIENŢILOR CONFORM RAPORTULUI COMISIEI EUROPENE, OECD HEALTH DATA 2014.

Așa că afirmația europarlamentarului Cristian Bușoi de zilele trecute, potrivit căreia sistemul de sănătate din România se află pe ultimele locuri din UE la aproape toate criteriile, chiar nu mai surprinde pe absolut nimeni. Toți românii care au avut de-a face cu sistemul sanitar public, nu privat (!), au simțit foarte bine acest lucru. La Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar, de sâmbătă, de la Târgu Mureș, Bușoi a precizat că Sănătatea românească este codașă și în ceea ce privește investițiile, cheltuiala pe cap de locuitor, dar și ca indicator de sănătate. ”Cred că cele mai pregnante probleme care sunt discutate la Bruxelles sunt cele legate de drepturile pacienților și de felul în care pacienții sunt tratați în sistemul de sănătate din România. Aici sunt asociații puternice ale pacienților europeni care ridică constant această chestiune, finanțarea scăzută în comparație cu alte țări europene. A treia problemă ar fi accesul mult mai slab la medicamente și la inovații în comparație cu pacienții din alte țări europene și, sigur, un lucru foarte important, migrația medicilor și a personalului medical în general din România către țările dezvoltate din vestul Europei”, a declarat europarlamentarul, citat de Agerpres. Nu în ultimul rând, acesta a menționat că UE, prin mecanismul semestrului european, face o serie de recomandări, iar în ultimele rapoarte s-au făcut referiri și la sistemul de sănătate din România. ”Cel mai important instrument, însă, pe care UE l-a avut în legătură cu România este participarea la programul de asistență cu Banca Mondială, Comisia Europeană și FMI. Trebuie văzut dacă acesta va continua, chiar și în sistem prudențial, chiar dacă nu cerem bani, să fim asigurați că suntem sub o umbrelă de protecție în cazul unor probleme economice și reforma sistemului de sănătate este o parte importantă a cerințelor UE”, a spus europarlamentarul.

În prezent, România alocă 4% din PIB sănătăţii, deși necesarul, în opinia multora, ar fi de 6%.

Citește și:

Avem toate medicamentele de ultimă generație de pe piață?

Apel pentru Sănătatea României! Reprezentanții bolnavilor, gest disperat!

Se anunță un protest de solidaritate cu breasla medicilor!