De la an la an, datoriile Sănătăţii s-au rostogolit fără oprire, bulgărul uriaş format fiind imposibil de distrus, în lipsa fondurilor necesare. În vreme ce unii manageri de spitale şi-au calculat la milimetru banii, chiar cu riscul de a pune la cheltuială şi pacienţii, astfel încât activitatea spitalelor să nu fie blocată, alţii au ignorat situaţia şi au acumult datorii însemnate la buget. „Au comandat ce au vrut, când au vrut şi cât au vrut”, spune managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Dan Căpăţână. Nu este normal ca, acum, pentru achitarea tuturor datoriilor, toţi să plătească. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat că spitalele nu vor primi niciun leu pentru investiţii şi reparaţii, întrucât banii Sănătăţii se vor îndrepta către achitarea datoriilor, sumele rămase fiind folosite pentru supravieţuirea sistemului. „Noi nu am înregistrat nicio datorie. Am făcut eforturi, chiar şi în condiţiile financiare date, să ne desfăşurăm activitatea astfel încât să nu avem probleme. Acum de ce trebuie să suferim şi noi?”, a declarat managerul celui mai mare spital din judeţul nostru. Nu în ultimul rând, dr. Căpăţână spune că nu este normal ca de acum încolo să fie înlocuiţi din funcţie managerii de spitale care înregistrează datorii trei luni consecutiv, aşa cum a anunţat ministrul Nicolăescu, ci curăţenia în sistem să se facă chiar în acest moment. Evident, nu trebuie sancţionaţi managerii care au acumulat datorii din cauza nealocării de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a sumelor cuvenite în urma prestaţiilor medicale. Cât priveşte coplata în Sănătate, managerul constănţean spune că anunţata sumă de 5 sau 10 lei, la externare, pentru fiecare caz, nu va avea niciun fel de efect asupra sistemului, chiar dacă banii vor reveni Sănătăţii. În urma unui calcul estimativ al conducerii SCJU, unitatea ar câştiga nici 30 de mii de lei pe lună. „Din cele 55.000 de externări, câte are Spitalul Judeţean într-un an, după ce scădem copiii, persoanele cu venituri sub 740 de lei şi pensionarii, rămân cam vreo 32.000 de persoane posibil plătitoare. Dacă înmulţim cu 10 lei, de exemplu, rezultă 320.000 de lei pe an, deci mai puţin de 30.000 de lei pe lună. Asta înseamnă aproximativ 0,2% din bugetul spitalului pe o lună. Este o sumă nesemnificativă şi mi se pare mai mare deranjul să tai chitanţe decât beneficiul material pentru spital”, a spus dr. Căpăţână. El este de părere că trebuie luat în calcul şi impactul emoţional al pacienţilor, care şi aşa sunt puşi să-şi plătească medicamentele. „Îmi cer eu scuze în faţa pacienţilor care sunt nevoiţi să-şi cumpere medicamentele, dar trebuie să ştie că ăsta este nivelul de finanţare. Ne este jenă când le spunem bolnavilor că trebuie să-şi procure tratamentele”, a declarat managerul SCJU Constanţa, cel de-al doilea spital din ţară care a fost clasat ca fiind de grad 1A, adică are posibilitatea să abordeze cazuri complexe.

DE PE PATUL DE SPITAL... Numeroşi pacienţi ai SCJU spun un „Nu” hotărât anunţatei coplăţi. Alţii o văd binevenită, însă doar cu o singură condiţie, banii să se întoarcă la SCJU, nu să ajungă în altă parte. Dumitru Martinescu are 70 de ani şi a ajuns pe patul de spital din cauza problemelor cardiace severe. A tot încercat să ţină boala în frâu, însă n-a reuşit. Are nevoie de ajutorul medicilor. Ce comentează pacientul internat în SCJU la Clinica de Chirurgie Cardiovasculară despre anunţata coplată? „Am plătit o viaţă la Sănătate, pentru ce să plătesc coplată? Oricum ne cumpărăm medicamentele”, spune bărbatul. Marcel Caragea, de 53 de ani, este colegul său de cameră. Gândeşte la fel vizavi de mult discutatul subiect. El îşi doreşte ca atunci când un om care a plătit ani buni la Sănătate şi are nevoie de ajutor medical să nu mai fie pus la plată. „Până acum am dat pe medicamente trei milioane de lei. O pungă de medicamente am cumpărat până acum şi încă nu am fost operat”, spune bărbatul. El crede că, aşa cum funcţionează în prezent, Sănătatea nu este deloc pe drumul cel bun. Dumitru Vintilescu, de 58 de ani, a fost deja operat. El are o altă viziune asupra taxei, la externare. „N-ar fi rău să se introducă această coplată, dar să se spună clar ce se face cu aceşti bani. Medicii îşi dau săracii toată silinţa ca, nouă, celor care suferim, să ne fie bine. Dar cu ce?”, întreabă pacientul. A ajuns să înţeleagă perfect sistemul de sănătate de când a avut de-a face în mod direct cu el. Nu ştie ce trebuie făcut pentru ca acesta să fie pus pe picioare, recunoaşte că nu este specialist, aşa că îşi pune mari speranţe în cei care se află acum la guvernare. Întrebat cum caracterizează Sănătatea din România, în prezent, pacientul a răspuns: „... un dezastru!”. Poate răspunsul său a fost determinat şi de faptul că a plătit, pentru tratamentele pe care SCJU nu le-a putut oferi, aprox. 2.500 lei. Cum reuşesc pacienţii să-şi plătească medicamentele, unele extrem de scumpe în comparaţie cu veniturile lor? „Adună ban cu ban, la pensie. Dacă se ştiu bolnavi de ani de zile şi ştiu că până la urmă vor ajunge la operaţie, îşi tot strâng. Alţii ajung chiar să se împrumute la bănci”, spune asistenta şefă a Clinicii. Şi asta pentru că cheltuielile în domeniul chirurgiei cardiovasculare sunt de ordinul zecilor de mii de lei. Cei care reuşesc să strângă aceşti bani se pot considera sub o stea norocoasă...

SCJU reuşeşte să asigure pacienţilor internaţi tratamentele pentru situaţii de urgenţă. Managerul SCJU a dat exemplul unei paciente cu sarcina oprită în evoluţie, a cărei viaţă era pusă în pericol dacă nu se intervenea la timp şi dacă nu existau medicamentele necesare. Tratamentul său a fost extrem de scump, dar important este că viaţa pacientei a fost salvată.

Unde sunt banii Sănătăţii?

Managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, crede că, în loc să fie introdus sistemul de coplată, mai bine s-ar verifica unde se duc banii plătiţi de pacienţi pentru asigurările de sănătate, pentru că numai o mică parte din aceste sume se întorc în sistem. „Eu cred că ar trebui întrebat la Ministerul de Finanţe câţi bani se strâng la nivelul Fondului Naţional de Asigurări de Sănătate şi câţi ajung de la Finanţe la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Nu cunoaşte nimeni cifrele astea. Cifrele ar trebui să fie publice, sunt banii noştri, ai tuturor, pe care îi dăm Ministerului de Finanţe şi care îi redistribuie mai departe. După informaţiile pe care le avem la nivelul Consiliului Judeţean, Constanţa primeşte, din ceea ce contribuie, doar 14%. Restul banilor nu ştie nimeni unde se duc”, spune managerul.