Astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au revenit în modulul american, miercuri, după ce s-au refugiat pentru o bună parte a zilei în segmentul rusesc al acestui avanpost orbital, din cauza unei posibile scurgeri de amoniac. Purtând măşti de oxigen ca măsură de precauţie, astronauţii au deschis uşa etanşă care separă modulul rusesc de cel american, la puţin timp după ora 20.00 GMT, adică la peste zece ore după declanşarea unei alarme care ar fi putut să semnaleze prezenţa amoniacului, un gaz toxic, în atmosfera Staţiei. Miercuri, astronauţii ar fi trebuit să descarce materialele din capsula Dragon, fabricată de compania privată SpaceX, care s-a conectat la Stația Spațială în cursul zilei de luni, aducând la bordul staţiei provizii pentru echipaj şi echipamente pentru diverse experimente ştiinţifice.

Comandantul Staţiei, americanul Butch Wilmore, compatriotul său Terry Virts şi astronauta italiană Samantha Cristoforetti, de la Agenţia Spaţială Europeană, au evacuat segmentul american al staţiei în jurul orei 9.00 GMT, după declanşarea unei alarme care a semnalat scurgerea unei substanţe toxice, probabil amoniac, provenind din circuitul de răcire. S-au alăturat celor trei colegi ruşi ai lor, Elena Serova, Alexandr Samokutiaev şi Anton Shkaplerov. Au revenit apoi în sectorul american al Staţiei, după încetarea alarmei. Dar, apoi, au fost nevoiţi să îl evacueze, din nou, şi să închidă uşa dintre cele două module, după ce senzorii de la bord au semnalat o creştere a presiunii apei în circuitele de răcire, ca şi a presiunii din aerul din cabine, care ar fi putut să semnaleze o scurgere de amoniac, a explicat directorul misiunilor de pe Stația Spațială de la Centrul Spaţial din Houston, Mike Suffredini, subliniind că echipajul nu s-a aflat niciun moment în pericol. Analiza acestor alarme false a arătat, aşa cum au sugerat foarte repede şi inginerii din Houston, că au fost provocate de o anomalie a unui program informatic.

FASCINAȚIA SPAȚIULUI

Spațiul cosmic a reprezentat întotdeauna, prin misterul său, o atracție puternică pentru oameni, care au ajuns sau doresc să-l exploreze chiar dacă formarea lor profesională ține de cu totul alt domeniu. Această curiozitate puternică pentru ceea ce este dincolo de noi a condus, în timp, la dezvoltarea unei noi forme de turism - cel spațial, contra unor sume pe măsura destinației. Agenția de presă rusă TASS a trecut în revistă zborurile efectuate în spațiu de persoane fără legătură cu cercetarea spațială, în perioada 1985-1991, precum și călătoriile turistice pe Stația Spațială Internațională, din 2001 până în 2009. Jake Garn, senator american, a fost prima persoană fără legătură cu domeniul care a zburat în spațiu, la bordul navetei Discovery, în aprilie 1985. Sultan bin Salman Al Saud, membru al familiei regale saudite, a fost prima persoană cu sânge regal care a călătorit în spațiu, evenimentul având loc în iunie 1985, la bordul navetei americane Discovery. Bill Nelson, membru al Congresului american, a zburat în spațiu la bordul navetei Columbia, la începutul anului 1986. Jurnalistul japonez Toyohiro Akiyama a zburat pe Stația Spațială Mir la bordul capsulei Soyuz, în 1990. Helen Sharman, chimistă la Mars Incorporated, a fost primul cetățean britanic și prima femeie fără legătură cu cercetarea spațială care a ajuns în spațiu. A vizitat Stația Spațială Mir, unde a petrecut șase zile în luna mai 1991.

Multimilionarul american Dennis Tito a devenit primul turist care a ajuns pe Stația Spațială Internațională. A călătorit la bordul unei capsule Soyuz TM-32 la 28 aprilie 2001 și a rămas pe platforma orbitală până pe 6 mai. În timpul zborului spațial, Dennis Tito, fost angajat al Agenției Spațiale Americane, a fost operator de sistem. În anii 1960, el era inginer la un laborator al NASA. Apoi a pus bazele unei firme de investiții, care în prezent este una dintre cele mai mari din SUA. Pentru zborul său pe Stația Spațială, a plătit 20 de milioane de dolari.

Omul de afaceri sud-african Mark Shuttleworth, care a fondat compania de internet Thawte, a fost al doilea turist spațial pe Stația Spațială, unde a rămas din 27 aprilie până în 5 mai 2002. Omul de afaceri și de știință american Grigore Olsen a zburat pe ISS în octombrie 2005. La bordul stației spațiale, acesta a realizat o serie de experimente. A zburat cu capsula Soyuz TMA-7 și s-a întors cu Soyuz TMA-6. Zborul său a costat 20 de milioane de dolari. Anousheh Ansari, cofondatoare a societății de investiții Prodea Systems, a fost prima femeie-turist care a ajuns pe Stația Spațială și al patrulea turist care a ajuns pe platforma orbitală. A zburat cu Soyuz TMA-9 și a petrecut opt zile pe stația spațială, între 20 și 28 septembrie 2006. Zborul ei a costat tot 20 de milioane de dolari. Prodea Systems are un parteneriat cu Space Adventures, Ltd. pentru a un vehicul de zbor spațial pentru zboruri comerciale.

Charles Simonyi, om de afaceri american de origine maghiară, a zburat la bordul capsulei Soyuz-10 pe Stația Spațială, unde a petrecut 12 zile, între 9 și 21 aprilie 2007. Pentru această experiență a plătit 35 de milioane de dolari. Americanul Richard Garriott, dezvoltator de jocuri video, a fost al șaselea turist spațial. El a zburat cu o capsulă Soyuz TMA-13 și a plătit 30 de milioane de dolari. Richard Garriot, fiul astronautului de la NASA Owen Garriott, a petrecut zece zile, între 14 și 24 octombrie 2007. Charles Simonyi a revenit pe Spația Spațială Internațională, devenind al șaptelea turist spațial. Al doilea zbor al său, care a avut loc în perioada 29 martie - 8 aprilie 2009, a costat, ca și primul, 35 de milioane de dolari. A zburat cu o capsulă Soyuz TMA-14. Guy Laliberte, co-fondator al Cirque du Soleil din Canada, a călătorit pe Stația Spațială în octombrie 2009, pentru suma de 40 de milioane de dolari. Următorul turist care urmează să ajungă pe Stația Spațială Internațională este cântăreața britanică Sarah Brightman. Zborul spațial al artistei este programat pentru perioada 1-11 septembrie 2015.