Reuniunea miniştrilor europeni ai Afacerilor Externe, care va avea loc la 18 şi 19 mai, la Bruxelles şi va fi prezidată de şeful diplomaţiei cehe Jan Kohout va aborda, între altele şi situaţia din R.Moldova. Reuniunea se va concentra pe pregătirea summit-ului UE - Rusia, situaţia din R.Moldova, Sri Lanka şi Myanmar. Miniştrii vor discuta însă şi despre evoluţia situaţiei din Iran şi Georgia. Va avea loc o întîlnire comună a miniştrilor Apărării şi a celor de Externe care vor aborda misiunea din Bosnia-Herţegovina (EUFOR Althea) şi cea din Somalia (Operaţiunea Atalanta). Abordarea situaţiei din R.Moldova va avea loc după ce ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a acuzat autorităţile române de agravarea tensiunilor din R.Moldova exprimîndu-şi nemulţumirea faţă de iniţiativa preşedintelui Băsescu de a acorda cetăţenie în masă moldovenilor de origine română. Fiul diplomatului rus, Vasili Cijov, acreditat la NATO, a fost expulzat recent, în urma unui scandal de spionaj.

Informaţii care nu vor fi deloc bine primite la Bruxelles parvin de la Chişinău. Candidatul comuniştilor la preşedinţie, Zinaida Greceanîi, ar fi prejudiciat bugetul R.Moldova cu milioane de euro, atît în calitate de premier, cît şi ca ministru de Finanţe, relatează Jurnalul de Chişinău în ediţia electronică. Parlamentul urmează să voteze la 20 aprilie viitorul preşedinte al statului. Fostul premier a fost inclus pe lista neagră pentru Parlamentul ales la 5 aprilie, elaborată de Iniţiativa Civică pentru un Parlament Curat. Potrivit jurnaliştilor de investigaţie care au verificat trecutul acesteia, Zinaida Greceanîi se face vinovată de pierderea de către R. Moldova la CEDO a mai multor dosare de milioane de euro, printre care se numără dosarul Oferta Plus. În 2008, R.Moldova a plătit o penalizare de 2,5 milioane de euro companiei Oferta Plus, vinovat pentru această pierdere fiind Ministerul Finanţelor, condus în acea vreme de Zinaida Greceanîi. Instituţia a refuzat să plătească firmei Oferta Plus suma de 20 milioane de lei (circa 1,4 milioane de euro) pentru energia electrică livrată instituţiilor bugetare. În consecinţă, CEDO a obligat R.Moldova să plătească datoria statului către compania Oferta Plus, dar şi daune morale, materiale şi penalizări.

În perioada februarie 2002 - octombrie 2005, Ministerul de Finanţe condus de Zinaida Greceanîi a fost verificat anual de inspectorii Curţii de Conturi. Aceştia au depistat scutiri de impozite care au prejudiciat bugetul, venituri ratate în urma unor acţiuni nejustificate de instituţie, dar şi administrare defectuoasă a Fondului de Rezervă al Guvernului. Potrivit raportului Curţii din 2002, scutirile de impozite pentru unele companii aeriene şi agenţi economici, care se ridică la zeci de milioane de lei, au fost calificate ca fiind ilegale. La bugetul de stat nu a fost încasată suma de 5,5 milioane de lei (circa 370.000 de euro) din cauza aplicării neadecvate de către Direcţia generală pentru politică fiscală a Ministerului Finanţelor şi de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a legislaţiei în vigoare referitoare la activitatea companiilor în regim duty-free, precum şi amînarea adoptării unor decizii cu privire la aplicarea accizelor şi TVA pentru mărfurile aflate în acel regim.

Acestor ilegalităţi li se adaugă şi criza economică, iar gaura din ţara trece prin momente tot mai grele. Preşedintele Parlamentului şi şeful statului în exerciţiu a propus o serie de măsuri fiscale pentru depăşirea crizei, însă mai mulţi experţi consideră că acestea vor sărăci şi mai mult populaţia. Vladimir Voronin a afirmat că va propune Guvernului să instituie impozitul unic de 15% pentru toate persoanele fizice, să majoreze taxa pe valoare adăugată (TVA) cu două puncte procentuale, pînă la la 22% şi să reducă taxele sociale, adică să micşoreze transferurile la fondul social pînă la 23% din venitul întreprinderii. Economiştii independenţi susţin că măsurile vor majora încasările la buget, dar vor provoca o creştere a inflaţiei, care va sărăci şi mai mult populaţia. Pentru a ridica nivelul de trai din cel mai sărac stat din Europa, UE oferă un ajutor de trei milioane de euro pentru ca moldovenii care se întorc din străinătate să îşi găsească un loc de muncă în ţară. Ajutorul presupune programe de informare şi instruire, dar şi recomandări în privinţa investirii banilor cîştigaţi în afara ţării. Conform informaţiilor oficiale, din noiembrie şi pînă în aprilie, numărul molovenilor care s-au întors acasă a crescut cu aproape 30%. Programul presupune, între altele, îmbunătăţirea bazei de date a Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi modernizarea paginii de Internet a acesteia. Astfel, cei care caută un loc de muncă, dar şi angajatorii vor avea acces direct pe piaţa muncii. În plus, în mai multe şcoli profesionale din ţară vor fi organizate cursuri de instruire, iar în cîteva ţări ale UE vor fi organizate tîrguri de locuri de muncă pentru cei care vor să lucreze în R.Moldova.