Controversa din jurul romilor români îi va preocupa din nou pe politicienii francezi în 2012, un an electoral în această ţară, atenţia concentrându-se pe lege şi ordine şi pe cei responsabili de creşterea numărului de infracţiuni. Frontul Naţional, care reprezintă o mare ameninţare pentru preşedintele francez la aceste alegeri, se opune libertăţii de mişcare în cadrul UE, favorizată de acordul Schengen. La Toulon, în decembrie, preşedintele Nicolas Sarkozy a declarat că vrea ca acordul Schengen să fie reformat. ”Nu putem susţine o imigraţie socială nelimitată”, a explicat el. Profesorul Tommaso Vitale de la Facultatea de Ştiinţe Politice, un specialist în migrarea romilor, a declarat că pentru moment, agenda politică este dominată de economie, dar pe măsură ce campania se va intensifica, preşedintele va intra sub presiunea legii şi ordinii iar dezbaterea va fi dominată de extrema dreaptă.

În ultimele luni, ministrul francez de Interne, Claude Gueant, şi-a intensificat campania de înlăturare a romilor din locurile vizibile. El a interzis cerşitul pe Champs Elysees şi în alte zone turistice din Paris. Într-o conferinţă de presă, el a citat statisticile guvernamentale care atribuie 10% din infracţiunile din Franţa romilor, dintre care jumătate sunt comise de copii. Majoritatea celor 15.000 de romi din Franţa locuiesc în tabere improvizate pe terenuri abandonate sau uitate de autorităţile locale. În suburbia Seine-Saint-Denis din nordul Parisului se află o astfel de tabără, care adăposteşte 300 de persoane, exclusiv din România, iar jumătate sunt copii. Locuitorii acestei tabere trăiesc în condiţii de igienă precară - ei se spală într-un cimitir din apropiere - şi, în pofida eforturilor concentrate ale organizaţiilor locale, numai trei copii au fost acceptaţi la şcolile din apropiere. Ulterior însă toţi trei au fost exmatriculaţi fără explicaţii. Liderul acestei tabere, Ioan, care l-a primit pe reporterul BBC într-o biserică improvizată, construită în centrul taberei, susţine că romii nu găsesc locuri de muncă legale şi nu au acces nici la cele mai elementare servicii sociale. Teoretic, multe dintre aceste persoane vor rămâne fără barăcile lor în numai câteva zile. Luna trecută, ei au primit ordine de expulzare pentru 6 ianuarie iar poliţia a promis că se va întoarce.