Principala comunitate de rromi din Valea Loirei, instalată în St-Etienne, va fi din nou expulzată, familiile aşteptând vizita poliţiştilor în noaptea de vineri spre sâmbătă, pentru aceşti oameni, declaraţia recentă a Administraţiei Prezidenţiale din Franţa neînsemnând nimic nou. Lângă cimitirul Montmartre, în tabăra de rromi din Saint-Etienne se întrevăd acoperişul de tablă, prelatele de plastic şi noroiul permanent. Nota proastă a acestui orăşel îţi sare în ochi. O veche poartă ruginită şi resturile unei posibile carcase electrice îi întâmpină pe vizitatori. Oamenii din tabără nu sunt nici foarte prietenoşi, dar nici total ostili. Câteva cuvinte în limba română le servesc drept apărare legitimă. Două tinere vin să se intereseze de motivele vizitei, în timp ce nişte copii trag cu urechea din departe. ”Da, am auzit ce a spus preşedintele Franţei, joi. Dar nu văd ce s-ar putea schimba”, spune Mariana. Această mamă de 26 de ani a venit în St-Etienne în 2006, din Caraş-Severin, urmându-şi mare parte din familie. ”Bunicii mei sunt îngropaţi chiar aici”, spune ea arătând spre cimitir. Jumătate din comunitate, care ocupă în prezent terenul, a venit în tabără în 20 mai. Ceilalţi s-au alăturat grupului în 8 iunie, după nenumărate expulzări. După o primire călduroasă, ei vor fi însă obligaţi să se mute din nou, la numai câteva săptămâni.

Utilizarea forţei publice corespunde unei dispoziţii legale existente deja şi pe care preşeditele francez, Nicolas Sarkozy, a reafirmat-o miercuri. ”Mă văd nevoit să recurg la expulzare, atunci când aceşti oameni au ocupat ilegal terenul, deşi situaţia lor deosebit de dificilă este una dintre principalele mele preocupări”, a spus primarul din Saint-Etienne, Maurice Vincent. Mariana şi cei doi copii ai săi trăiesc zilnic cu ameninţarea expulzării. Unele ONG-uri, cum este, de exemplu, Educaţie fără Frontiere, le dau, uneori, puţină speranţă.

Un grup de 750 de ţigani, în marea lor majoritate de origine franceză, a denunţat, în faţa justiţiei belgiene, relele tratamente la care au fost expuşi membrii săi, în timpul expulzării lor din localitatea Wingene din Flandra. Rromii din grupul evanghelist Vie et Lumiere, în traducere Viaţă şi Lumină, au susţinut că au fost trataţi ca animalele şi că au fost insultaţi de populaţia locală. Pastorul Michelet a declarat, pentru ziarul local “La Province”, că în Flandra au fost insultaţi “mai mult decât în oricare alt loc”, iar unii vecini le-au spus că “Hitler nu şi-a dus până la capăt treaba cu ţiganii”, făcând referire la crimele în masă comise de acesta în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în rândul ţiganilor. Rromii, cu cele 250 de caravane ale lor, se găsesc în prezent în Dour, în Valonia, în sudul Belgiei, unde vor rămâne cel mult până la 4 august, aşa cum au stabilit cu primăria şi cu proprietarul terenului. Acordul la care s-a ajuns între ţigani şi autorităţile din localitatea belgiană contrastează cu conflictele izbucnite în Franţa, în mai multe aşezări ilegale, după moartea unui tânăr rrom care fusese împuşcat de un poliţist. Escaladarea violenţelor legate de minoritatea rrom l-a determinat pe preşedintele Sarkozy, să decidă miercuri, după o şedinţă de Guvern, desfiinţarea taberelor ilegale de ţigani şi expulzarea masivă a acestora către România şi Bulgaria.