Ori de câte ori au ocazia, reprezentanţii pacienţilor din România trag numeroase semnale de alarmă vizavi de situaţia cu care se confruntă în ţara natală. Şi la ultima întâlnire desfăşurată la Parlamentul European, pacienţii cu hemofilie au atras atenţia asupra situaţiei dramatice în care se află. Mai exact, ei primesc de 17 ori mai puţin tratament decât cei din Suedia, de 12 ori mai puţin în comparaţie cu Ungaria, de patru ori mai puţin decât Bulgaria şi de 1,5 ori mai puţin decât Ucraina. Bugetul alocat în acest an pentru programul naţional de hemofilie şi talasemie este de numai 9 milioane de euro (dar împreună cu talasemia!), în timp ce suma minimă necesară ar trebui să fie de aproape 40 de milioane de euro (numai pentru hemofilie), pentru a fi respectate standardele europene de tratament aplicabile statelor cu dificultăţi financiare: 3 UI/capita/an - factori de coagulare de substituţie. “În UE se folosesc între 4 şi 10 UI de factor de coagulare per capita, pe an, pe când în România nivelul este de numai 0,5 UI per capita. Cu doar 0,5 UI nu se poate face decât tratamentul de urgenţă, al sângerărilor periculoase. În România, încă sunt pacienţi care mor din cauza hemofiliei, în timp ce, în restul Europei, problema hemofiliei este rezolvată”, a afirmat prof. dr. Margit Şerban, de la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu“ Timişoara. Hemofilia este o boală genetică, transmisă de la mamă la copilul de sex masculin, fiind caracterizată de un deficit al factorilor de coagulare. În lipsa tratamentului, apar sângerările repetate, care în timp duc la anchiloze şi la intervenţii chirurgicale complicate, pentru protezare sau amputaţii. În România sunt aproximativ 2.000 de bolnavi cu hemofilie.