Armata a intervenit cu focuri de avertisment şi tunuri de apă, ieri după-amiază, pentru a încerca să pună capăt ciocnirilor violente între manifestanţii pro- şi anti-Mubarak, care au izbucnit în centrul capitalei egiptene. Cel puţin 500 de persoane au fost rănite ieri, în violenţele produse în piaţa Tahrir din Cairo, între manifestanţii care cer plecarea de la putere a lui Hosni Mubarak şi susţinătorii regimului, au declarat surse medicale. Circa 10.000 de protestatari s-au adunat din nou în piaţa Tahrir, ieri dimineaţa, respingând discursul lui Mubarak şi cerând ca acesta să părăsească puterea imediat. Ieri, la începutul după-amiezii, aproximativ 3.000 de susţinători ai regimului Mubarak au spart un lanţ uman de protestatari antiguvernamentali. Haosul a izbucnit când protestatarii antiguvernamentali au smuls postere cu Mubarak din mâinile susţinătorilor acestuia şi le-au rupt. Un mic contingent de forţe pro-Mubarak, pe cai şi pe cămile, a intrat în rândul manifestanţilor anti-Mubarak, având biciuri şi bastoane. Protestatarii au ripostat, trăgându-i pe atacatori de pe cai. Protestatarii au fost văzuţi având cămăşile sau feţele însângerate. Trupele armatei au păzit piaţa şi au ţinut cele două tabere departe, dar când au izbucnit ciocnirile violente, armata a intervenit. Ciocnirile au izbucnit după ce Mubarak a respins cererile de a demisiona imediat şi a afirmat că va rămâne în funcţie încă şapte luni, până la încheierea mandatului. Un purtător de cuvânt al armatei a cerut ieri dimineaţă, la televiziune, ca protestatarii să se disperseze, astfel încât viaţa în Egipt să poată reveni la normal. Anunţul ar putea însemna o schimbare majoră în atitudinea armatei, care în ultimele două zile a permis desfăşurarea protestelor care au luat cea mai mare amploare marţi, când un sfert de milion de persoane au manifestat în piaţa Tahrir.

Jurnalişti agresaţi. Trimisul special al TVR în Egipt, Adelin Petrişor, cameramanul şi translatorul au primit ameninţări din partea unor civilii egipteni, fără ca viaţa să le fie pusă în pericol, au declarat, ieri, reprezentanţi ai televiziunii publice. În urmă cu o săptămână, când echipa TVR a ajuns pe aeroportul din Cairo, i-a fost confiscată camera video. În cele din urmă, echipamentul a fost recuperat. Ataşatul de presă al ambasadei României la Cairo, Gheorghe Cioacă, a confirmat incidentul în care a fost implicată echipa TVR, în jurul orei locale 12,30, adăugând că Adelin Petrişor a contactat personalul ambasadei care, după două dialoguri telefonice cu membrii gărzilor civile dintr-un cartier sărac al capitalei egiptene, a obţinut eliberarea membrilor echipei. Potrivit tvr.ro, Adelin Petrişor şi operatorul său au fost reţinuţi ilegal de civilii dintr-un cartier sărac din Cairo. El şi cameramanul TVR au fost legitimaţi şi ameninţaţi cu cuţitul, în timp ce încercau să realizeze un material, translatorul echipei fiind acuzat de trădare. Anderson Cooper, angajat al postului american de televiziune CNN, afirmă că el şi echipa care îl însoţea au fost atacaţi ieri, la Cairo, de susţinători ai preşedintelui egiptean. Membrii echipei de la CNN au fost îmbrânciţi şi bătuţi de mai mulţi indivizi, însă niciunul nu a fost rănit grav. S-ar părea că prezenţa presei internaţionale a început să devină iritantă pentru ambele tabere care se confruntă în Egipt, fiecare având impresia că presa oferă relatări partinice de la faţa locului. Trei jurnalişti israelieni ce relatau despre protestele din Egipt au fost arestaţi de autorităţile egiptene, acuzaţi că lucrau ca jurnalişti, deşi aveau vize de turişti. Grupul american Google a lansat un apel în care solicită ajutor pentru a-l găsi pe unul dintre angajaţii săi, dispărut în Egipt, anunţând că Wael Ghonim a fost văzut ultima dată joi seara, în centrul capitalei egiptene. Ghonim este directorul de Marketing al Google în Orientul Mijlociu şi Africa. Pagina lui Ghonim pe Facebook îl citează pe opozantul egiptean Mohamed ElBaradei între personalităţile pe care le admiră. Un mesaj al lui Ghonim pe Twitter, postat la 24 ianuarie, anunţa că acesta intenţiona să participe la manifestaţiile care urmau să aibă loc a doua zi în Egipt. Un jurnalist belgian a fost bătut ieri de protestatari, în timp ce încerca să transmită ştiri în direct din Cairo.

Mubarak, avertizat că ar putea sfârşi ca şi Ceauşescu. Un protestatar de la Cairo l-a avertizat pe preşedintele egiptean, Hosni Mubarak, că ar putea sfârşi ca dictatorul român Nicolae Ceauşescu, dacă nu se retrage din funcţie, relatează ”The Guardian”. “Este acelaşi mesaj pe care elitele ţării îl transmit. Îi spun lui Mubarak: Te-am iubit în urmă cu 30 de ani. Nu vrem să te umilim. Nu vrem ca tu să sfârşeşti la fel ca Nicolae Ceauşescu. Pleacă în pace”, a declarat Muhammad Warsi, un chirurg în vârstă de 60 de ani, după ce a ascultat discursul preşedintelui de marţi seară, prin care anunţa că nu va mai candida la alegerile prezidenţiale din septembrie. Mubarak a spus că va mai rămâne la putere câteva luni, pentru a asigura transferul de putere către noile autorităţi, într-un mod constituţional. Gruparea egipteană de opoziţie Fraţii Musulmani a criticat oferta preşedintelui, spunând că nu respectă niciuna dintre cererile populaţiei. Şi laureatul premiului Nobel pentru Pace, Mohammed ElBaradei, a apreciat că “Mubarak nu îşi ascultă poporul, ca de obicei”. Oferta preşedintelui în vârstă de 82 de ani a fost respinsă şi de Mişcarea de Tineret 6 Aprilie.

Îngrijorare internaţională. Egiptul influenţează, în mod tradiţional, tendinţele politice în întregul Orient Mijlociu, astfel că o eventuală înlăturare de la putere a regimului condus de Hosni Mubarak riscă să declanşeze un efect de domino şi în ţări din vecinătate, comentează “Financial Times”. Egiptul este unul dintre cele două state arabe (al doilea este Iordania) care au acorduri de pace cu Israelul, iar, în mod ironic, Mubarak este susţinut de liderii israelieni. Însă, pentru sutele de mii de persoane care protestează în Piaţa Tahrir, interesele puterilor occidentale şi ale statelor vecine sunt puţin relevante. Chiar şi problema personalităţii care îl va înlocui pe Mubarak pare a fi de ordin secundar. Pentru comunitatea internaţională, opţiunea preluării puterii de către Omar Suleiman, un asociat al lui Mubarak, cu condiţia iniţierii reformelor constituţionale, ar fi un rezultat acceptabil, deşi ideea probabil nu ar fi acceptată de protestatari, care cer formarea unui guvern de uniune naţională, care să organizeze alegeri libere. Pentru persoanele care protestează la Cairo, schimbarea regimului a devenit răspunsul magic la toate nevoile. Din păcate, în condiţiile actuale, perspectiva venirii la putere a grupărilor fundamentaliste musulmane devine tot mai ameninţătoare, nepromiţând nimic bun pentru regiune şi pentru lume, în general.