EFORTURI Programul de împădurire demarat în urmă cu trei ani de Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) s-a dovedit a fi extrem de util şi apreciat atât de autorităţile locale, cât şi de agenţii economici din judeţ. Dovadă este numărul mare de solicitări venite la CJC, atât de la primării, cât şi de la fermieri. “Cei care la început au fost sceptici acum s-au convins de utilitatea acestui program derulat pe mai multe paliere. Am reuşit, în cei trei ani, să ridicăm gradul de împădurire a judeţului Constanţa, care, după cum se ştie, înainte de 2008 era sub 5%. Noi nu putem decât să ne bucurăm de faptul că locuitorii judeţului au realizat necesitatea perdelelor forestiere”, a declarat vicepreşedintele CJC Cristian Darie. Una din componentele acestui program s-a referit la împădurirea terenurilor degradate care nu puteau fi folosite în agricultură. Rând pe rând, primăriile din judeţ au pus la dispoziţia CJC sute de hectare de teren pe care nimeni nu putea face absolut nimic şi pe care, în prezent, sunt plantaţi salcâmi.

INCOMPETENŢĂ Din nefericire pentru CJC, au apărut o serie de probleme cu unele terenuri. “Am încercat recuperarea unor terenuri prin crearea de păduri de salcâmi. Din păcate, am primit vestea că respectivele terenuri fac parte din Situl Natura 2000, unde trăiesc diferite specii de gândaci şi nu se poate face nimic pe ele. Am încercat să explicăm faptul că prin împădurirea respectivelor terenuri nu facem decât să sporim gradul de confort al diferitelor specii, însă nimeni nu a înţeles acest lucru. Am făcut numeroase demersuri la Ministerul Mediului pentru a rezolva această problemă, dar, din nefericire, până în prezent nu am rezolvat nimic”, a declarat Cristian Darie. Problema zonelor incluse în Situl Natura 2000 este ceva mai veche, aici fiind incluse multe zone care s-ar fi putut dezvolta. Lista cu ariile protejate incluse în Situl Natura 2000 a fost făcută pe genunchi, fără niciun studiu prealabil, lucru recunoscut chiar şi de unii specialişti în domeniu. De exemplu, pe această listă a fost inclusă şi Marea Neagră până la izobata 20, lucru care nu permite nici un fel de dezvoltare, indiferent că vorbim de autorităţi locale sau de persoane private. Fostul ministru al Mediului Sulfina Barbu a fost cea care a aprobat această listă, trimisă ulterior spre aprobare la Uniunea Europeană. De atunci şi până în prezent nimeni nu a reuşit scoaterea din listă a unor zone cu potenţial de dezvoltare. Mai mult decât atât, autorităţile locale s-au lovit de nenumărate ori de refuzul custozilor acestor arii protejate, atunci când, pentru respectivele zone, existau proiecte de dezvoltare. Lista respectivă nu a reprezentat decât o mostră de incompetenţă a Guvernului portocaliu şi nici până în prezent nu a fost revizuită.