În ultima perioadă, numărul infracţiunilor din domeniul patrimoniului cultural naţional a înregistrat o creştere extrem de alarmantă, în întreaga ţară fiind consemnate furturi de obiecte şi monede datînd din Antichitate şi Evul Mediu. Ca urmare a statisticilor îngrijorătoare, autorităţile române au intensificat acţiunile de depistare şi reţinere a acestor vînători de comori. Grupaţi în reţele foarte bine organizate şi beneficiind de dotări tehnice de ultimă oră, aceştia se ocupă atît de furtul propriu-zis al obiectelor de patrimoniu, cît şi de traficarea lor, prin scoaterea ilegală din ţară şi vînzarea lor în diverse state ale lumii. În ciuda acestor aşa-zise eforturi, rezultatele lasă foarte mult de dorit, poliţiştii nereuşind să stopeze sau măcar să reducă frecvenţa acestui fenomen infracţional. Ieri dimineaţă, directorul Direcţiei de Investigaţii Criminale din cadrul IGPR, cms. Bujor Florescu a declarat că infractorii acţionează cu precădere pe raza siteurilor arheologice dacice şi romane şi folosesc detectoare de metal de ultimă generaţie.

Potrivit ofiţerului Răzvan Joseanu, şeful Serviciului de Protejare a Patrimoniului Cultural Naţional, majoritatea obiectelor sustrase în ultimii ani din tezaurele dacice şi romane, aflate pe teritoriul României, sînt considerate ca fiind valori inestimabile. Preţul lor pe piaţa neagră este însă diferit, în funcţie de perioada din care provin, de numărul lor, precum şi de modul de conservare. Astfel, obiectele de ceramică sînt vîndute destul de ieftin, întrucît nu se cer pe piaţa neagră din domeniu, aceasta fiind mult mai interesată de numismatică, în speţă de monedele vechi confecţionate din diverse metale preţioase (aur, argint sau bronz).

Dobrogea, raiul vînătorilor de comori

Printre zonele fierbinţi de pe harta furturilor arheologice, se numără judeţe precum Alba, Hunedoara şi Constanţa. În ultimele luni, IGPR a întărit efectivele serviciilor specializate, care acţionează în teritoriu, dar rezultatele întîrzie să apară. La Constanţa, de exemplu, există de mai bine de patru ani un astfel de compartiment, care se ocupă de infracţiunile împotriva patrimoniului cultural naţional şi care este condus de insp. princ. Lorin Ursa. Deşi au existat numeroase semnale conform cărora siturile din judeţ sînt efectiv devastate de infractori, poliţiştii constănţeni nu au reuşit decît să prindă cîţiva bărbaţi care acţionau izolat şi cu instrumente rudimentare. Nu s-a descoperit nimic concludent, nici aparatură ultra-modernă de detectare a metalelor, nici maşinile de teren folosite în zonele accidentate unde se găsesc ruinele. De asemenea, nu a fost identificat niciun membru marcant al reţelelor organizate, cei ajunşi după gratii nefiind altceva decît nişte cîrtiţe, săpători trimişi la locul faptei, ca momeli pentru autorităţi. Poliţiştii constănţeni au recunoscut însă că siturile sînt frecvent atacate de grupurile de vînători, dar au declarat că aceştia nu pot fi prinşi întrucît acţionează în zone rurale şi pustii ale Dobrogei şi sînt ajutaţi de localnici. Printre cele mai "vizitate" situri se numără Adamclisi, Histria şi ruinele cetăţilor aflate lîngă localităţi din nordul judeţului.