Autorităţile şi specialiştii din domeniul turismului vor elabora un set de reguli pe care trebuie să le îndeplinească cele şapte obiective turistice româneşti, cu 30 de monumente, cuprinse în Lista Patrimoniului Mondial, pentru a dobîndi sigla UNESCO, a declarat, ieri, secretarul de stat pentru Turism din cadrul Ministerului pentru IMM, Turism, Comerţ şi Profesii Liberale, Lucia Morariu. „Reprezentanţii MIMMCTPL, ai UNESCO, ai Ministerului Culturii şi Cultelor şi ai Comitetului Naţional Român ICOMOS se vor întîlni peste trei zile şi vor stabili un set de indicatori pe care monumentele cuprinse în Lista Patrimoniului Mondial să capete un brand suplimentar - sigla UNESCO. Este vorba despre măsuri ce trebuie respectate precum protecţia mediului, serviciile de ghid”, a afirmat Lucia Morariu. În patrimoniul mondial sînt cuprinse 851 de situri. România figurează în Lista Patrimoniului Mondial cu siturile săteşti şi bisericile fortificate din Transilvania, Mănăstirea Hurezi, bisericile din Moldova, Centrul istoric Sighişoara, Ansamblul de biserici de lemn din Maramureş, fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi cetăţile din Dobrogea. MIMMCTPL, UNESCO, Ministerului Culturii şi Cultelor şi Comitetul Naţional Român ICOMOS au semnat, miercuri, un Protocol pentru dezvoltarea durabilă a turismului la monumentele şi siturile din România incluse în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural UNESCO. „Deocamdată nu a fost stabilit un buget pentru derularea acestui proiect. România are alocată suma de 75 milioane euro pentru definirea şi promovarea brandului turistic naţional, pînă în anul 2013. Scopul acestui proiect este de a promova monumentele şi siturile ca produs sub denumirea Tur al Patrimoniului Mondial din România. Acest produs va fi promovat prin site-uri, broşuri sau evenimente”, a menţionat Morariu.