BNR a majorat dobânda-cheie de la 1,75 la 2%, pe fondul inflamării inflației și deprecierii leului. Analiștii se așteaptă ca, în condițiile unei inflații estimate la 3,9%, în 2018, banca centrală să ducă dobânda de politică monetară la 4%, moment în care ROBOR (pe baza căruia-s calculate ratele la credite) va fi de minimum 4,25%, dublu față de cât este în prezent. Vocile pesimiste indică un Robor de 5% și un curs de 5 lei/euro, ca să fie totul rotund și să nu dea nimic cu rest, ci doar cu minus. Pe scurt, ne putem aștepta la majorări ale ratelor plătite la credite și la o viață mai scumpă.

CE SE ÎNTÂMPLĂ Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, începând de marți, 9 ianuarie. De asemenea, BNR a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75%, iar rata aferentă facilităţii de creditare - la 3% pe an, de la 2,75%. O altă hotărâre a vizat păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Decizia este una oarecum surprinzătoare, opt din 13 analiști chestionați luni dimineață de Bloomberg anticipând o menținere a ratei dobânzii-cheie la nivelul-record de 1,75%. Chiar și așa, toți specialiștii mizau pe o majorare a indicatorului la 2% până la finele primului trimestru - „România se apropie de Cehia şi Marea Britanie, care au majorat costurile de împrumut, chiar dacă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat că majorarea ratei dobânzii înaintea Băncii Centrale Europene riscă să afecteze stabilitatea financiară. Dar banca centrală are puţine alternative - inflaţia a accelerat în noiembrie, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, deşi reducerile de taxe şi majorarea salariilor în sectorul public au dus la o creştere anuală a economiei cu 8,8%, în trimestrul trei din 2017“. De notat că și ROBOR, rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele (și o componentă de bază a ratelor românilor), a urcat cu 120 de puncte de bază, în ultimele șase luni, depășind acum 2%, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

CE SPUN ANALIȘTII Analistul economic și senatorul liberal Florin Cîțu apreciază că BNR a fost forțată să intervină, și de rata mare a inflației, și de deprecierea monedei naționale, dar chiar și așa, mișcarea a venit cam târziu - „Din punctul meu de vedere, BNR va crește dobânda de politică monetară până la 4%, în următoarele luni, ceea ce înseamnă un ROBOR de minimum 4,25% pe an (?!?). Pentru a stabiliza economia, dobânda-cheie trebuie să fie peste inflație, estimată acum la 3,9%“. La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea notează că „măreața măsură a fost anunțată cu surle și trâmbițe, după o grămadă de articole publicate în ultimele două săptămâni“ - „Urmează, natural, ROBOR de 5% și 5 lei pentru un euro, ca să fie rotund“. Economistul-șef al UniCredit, Dan Bucșa, spune că decizia era de așteptat, din cauza creșterii inflației (pe fondul unei politici fiscale confuze) - „Dacă dobânda-cheie rămâne mult în urma inflației, apare presiune pe cursul valutar; BNR ar trebui să intervină, vânzând valută și scoțând lei din piață, condiții în care dobânda ajunge oricum să crească. Diferența este că, în cazul unei lipse de reacție imediată la inflamarea inflației, apare volatilitate în piață, din cauza lipsei de încredere. Dar, dacă BNR reacționează din timp și transmite că plusul inflației este doar temporar, atunci se diminuează și costurile împrumuturilor pe termen lung și, la final, și dobânzile“. El consideră că, în prezent, pentru România este mai importantă stabilitatea dobânzii decât cea a cursului de schimb.