La 1 ianuarie, Slovenia a preluat preşedinţia semestrială a UE, la 16 ani de la declararea independenţei şi după trei ani de la intrarea în UE, oferindu-se să acţioneze ca mediator între diferitele naţiuni balcanice. În perioada preşedinţiei slovene a Uniunii este aşteptată declararea independenţei provinciei sîrbe Kosovo, care ar putea declanşa o criză în interiorul UE. Ministrul sloven de Externe, Dimitrij Rupel, a declarat că ar dori ca situaţia provinciei sîrbe să fie rezolvată pînă la sfîrşitul lunii iunie, cînd se va încheia şi preşedinţia slovenă a Uniunii. Misiunea Sloveniei, în calitate de preşedinte al UE, va consta în coordonarea acţiunilor şi deciziilor UE în privinţa Kosovo. “Vrem să transformăm zona Balcanilor de Vest într-o zonă stabilă şi previzibilă, chiar plictisitoare”, a declarat, la televiziunea slovenă, europarlamentarul Jelco Kacin, raportor pentru Serbia al Parlamentului European.

Slovenia a aderat la UE în 2004 şi este prima ţară fostă comunistă care preia preşedinţia semestrială a Uniunii. Ministrul sloven pentru Afaceri Europene, Janez Lenarcic, a declarat că ţara sa intenţionează să depună toate eforturile pentru a accelera procesul de integrare în UE a tuturor fostelor republici iugoslave. “Europa ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a ajuta aceste ţări”, a spus el. Slovenia va avea şi misiunea de a convinge statele membre UE să ratifice Tratatul de la Lisabona, existînd toate premisele ca preşedinţia slovenă a UE să se dovedească a fi o perioadă dificilă. Cu o populaţie de numai două milioane de locuitori, Slovenia dispune de o reţea diplomatică insuficientă în Europa, dar a sporit semnificativ dimensiunile delegaţiei la Bruxelles, care este formată acum din 170 de persoane. De asemenea, autorităţile slovene au trimis 1.500 de funcţionari publici să urmeze cursuri de limbi străine şi de negociere, pentru a putea face faţă sarcinilor ce îi revin în cele şase luni de preşedinţie UE.