Directorul serviciilor americane de informaţii, James Clapper, a recunoscut joi că dezvăluirile lui Edward Snowden au provocat o dezbatere salutară, încercând astfel să preia controlul asupra situaţiei, în contextul criticilor vizând NSA, acuzată de încălcarea vieţii private. În timp ce dezvăluirile de presă pe baza unor documente furnizate de fostul consultant se multiplică începând din iunie, americanii descoperă aproape zilnic amploarea programelor de supraveghere ale Agenţiei Naţionale pentru Securitate (NSA) şi încălcările comise de aceasta în domeniul vieţii private, o încălcare a legii. James Clapper, directorul Serviciilor americane de Informaţii (DNI), care conduce cele 16 agenţii de informaţii din ţară, încearcă să amelioreze imaginea acestui domeniu în urma consecinţelor acţiunilor lui Snowden, prezentat de numeroşi congresmeni drept un trădător, care s-a refugiat în Rusia. „El nu este unul dintre cei care trage semnalul de alarmă”, a subliniat Clapper, referindu-se la „whistleblower“, expresie prin care sunt desemnate persoane care divulgă secrete de stat ce conduc la încălcarea unor drepturi. „Detest că sunt nevoit să recunosc acest fapt, dar ceea ce s-a întâmplat - şi este dăunător - a provocat discuţii şi o dezbatere care erau, de fapt, necesare. Dacă există un aspect pozitiv al afacerii, poate că acesta este”, a apreciat James Clapper, declarându-se foarte îngrijorat de consecinţele acestor dezvăluiri asupra eficienţei programelor de supraveghere a comunicaţiilor. Polemica provocată de Snowden, în care s-au angrenat inclusiv membri ai Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, l-a determinat pe preşedintele Barack Obama să promită mai multă transparenţă, anunţând pe 9 august că a luat măsuri ca să existe „garanţii reale care să împiedice abuzuri şi să protejeze drepturile poporului american”.

„Cazul Snowden arată că este necesar să fim mai transparenţi asupra modului în care ne facem munca“, a admis Clapper. „Trebuie să refacem încrederea publicului şi reprezentanţilor săi”, a adăugat el, citând declasificarea de curând a unor documente despre unele activităţi de supraveghere ale NSA. Însă aceste declasificări relevă tocmai amploarea încălcării libertăţilor publice şi a vieţii private de către agenţie. În afară de încălcări intenţionate, aceste documente prezintă totodată o agenţie depăşită de instrumentele tehnologice de care dispune şi pe care nu le stăpâneşte. Un audit efectuat în mai 2012 a înregistrat 2.776 de incidente, în cursul precedentelor 12 luni, în care date ale comunicaţiilor unor cetăţeni americani au fost colectate nejustificat. Alte documente declasificate marţi - în baza unor ordine judecătoreşti -, însumând peste 1.800 de pagini, arată că în perioada 2006-2009 au fost supravegheate aproximativ 17.800 de numere de telefon, deşi doar 1.800 prezentau un eventual interes în cadrul luptei împotriva terorismului. Numărul erorilor comise de NSA a determinat, în 2009, tribunalul secret însărcinat cu reglementarea activităţilor agenţiei - Foreign Intelligence Surveillance Court (FISC) - să ia măsuri. În acel an, FISC a suspendat autorizaţia de colectare de metadate telefonice (durata apelului şi numerele apelate), autorizându-le caz cu caz. Acest efort de transparenţă arată totuşi că FISC exercită un control mai puţin informal asupra activităţilor NSA decât ar fi crezut unii congresmeni şi unele asociaţii. Însă această transparenţă sporită este o sabie cu două tăişuri, a avertizat James Clapper, deoarece extremiştii, pe care aceste programe trebuie să îi demascheze, pot să profite de pe urma ei. Dar soluţia există, apreciază el: „Putem să facem faţă unei supervizări suplimentare, dacă acest lucru le oferă oamenilor încredere în ceea ce facem noi”.