Fostul analist al NSA Edward Snowden a acceptat invitaţia Parlamentului European de a răspunde întrebărilor eurodeputaţilor. El va da explicaţii Legislativului european nu într-o conferinţă interactivă, aşa cum ceruseră deputaţii, ci într-o apariţie video înregistrată sau transcrisă. Indicaţiile au fost trimise de avocatul lui Snowden Comisiei pentru Libertăţi Civile a PE, într-o scrisoare obţinută de ziarul ”El Pais”. În mesaj se arată că europarlamentarii nu trebuie să se aştepte să primească noi informaţii, dar se precizează că Edward Snowden este dispus să vorbească despre autenticitatea documentelor şi despre practicile instituţionale ale NSA. Posibilitatea de a dialoga cu fostul consultant CIA era condiţia cerută de eurodeputaţii din Partidul Popular European pentru a vota în favoarea acestei intervenţii. Răspunsul dat de avocatul lui Snowden - care a invocat motive de securitate pentru ca clientul său să nu vină în aulă ori să se conecteze direct - va modifica probabil votul PPE, care se va opune acum acestei intervenţii. Se prevede însă ca ceilalţi europarlamentari din LIBE (social-democraţi, liberali, verzi şi comunişti) să-şi dea avizul pentru intervenţia lui Snowden, indiferent de formatul acesteia.

Acestea vor fi primele explicaţii pe care Edward Snowden le va oferi unei instituţii europene. Iniţiativa de a i se da drept de cuvânt în PE celui care s-a făcut vinovat de scurgerea unor informaţii de spionaj ale SUA a iritat profund Washingtonul, care îl consideră pe fostul analist un trădător şi un infractor. Iniţiativa a suscitat deja protestele congresmenilor americani care au venit, la sfârşitul anului trecut, la Bruxelles pentru a prezenta propria versiune a faptelor. Coordonatorii grupurilor parlamentare în LIBE se vor reuni la 18 februarie, pentru a decide data şi formatul pe care le vor propune lui Snowden şi pe care LIBE le va supune votului, a doua zi. Intervenţia nu va putea avea loc înainte de 12 martie, când toţi eurodeputaţii vor trebui să decidă dacă este sau nu oportun să-l asculte pe fostul angajat al CIA. Cel mai probabil, iniţiativa va fi aprobată.

SANCŢIUNI Trei angajaţi ai Agenţiei americane pentru Securitatea Naţională (NSA) au fost sancţionaţi pentru implicare în acţiunile fostului consultant Edward Snowden. Autorizaţia de acces la documente secrete i-a fost retrasă, ca măsură disciplinară, unui angajat civil al NSA, care ulterior a demisionat. Pe 18 iunie 2013, acest angajat recunoscuse în faţa anchetatorilor FBI că acceptase ca Edward Snowden să utilizeze certificatul numeric de acces la reţeaua clasificată a NSA, dat fiind că permisul său fusese retras. Alţi doi angajaţi ai NSA, un militar şi un civil, au primit interdicţii de acces la date clasificate încă din august 2013, dar informaţia s-a aflat abia acum.

ACŢIUNE ÎN JUSTIŢIE ÎMPOTRIVA LUI OBAMA Un pretendent la Casa Albă în 2016, senatorul republican Rand Paul, a depus, miercuri, o plângere în nume colectiv împotriva preşedintelui american, cu privire la programul de supraveghere telefonică al NSA. O astfel de acţiune în justiţie din partea unei personalităţi cu notorietatea lui Rand Paul este rară. Nu este cert că justiţia o va considera valabilă şi cu atât mai puţin că ea va ajunge la Curtea Supremă. Rand Paul este unul dintre parlamentarii cei mai critici ai programelor de supraveghere electronică ale NSA, după dezvăluirile lui Edward Snowden. Acţiunea sa în justiţie, consemnată de activistul Tea Party Matt Kibbe, este făcută în numele tuturor celor care sunt sau au fost clienţi, utilizatori sau abonaţi ai unui serviciu de telefonie din SUA începând din 2006. Programul vizat este cel care a colectat metadatele tuturor apelurilor telefonice de pe teritoriul SUA: numărul apelat, durata şi orarul apelurilor, dar nu şi înregistrările conversaţiilor. NSA este capabilă să stocheze date referitoare la 30% din totalul apelurilor. Reclamanţii apreciază că este vorba de o încălcare a celui de-al Patrulea Amendament al Constituţiei, care îi protejează pe americani de solicitările excesive fără mandat judecătoresc. În afară de Obama, această acţiune îi vizează pe directorii NSA, FBI şi ai serviciilor de informaţii americane.