ALTERNATIVE FĂRĂ TENSIUNI Comitetul de investigaţie, din Parlamentul german, asupra acţiunilor de spionaj efectuate de Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA) a decis să solicite în mod oficial audierea lui Edward Snowden, fostul consultant IT al instituţiei americane. Snowden este cel care a adus la cunoştinţa lumii întregi practicile de supraveghere a comunicaţiilor folosite de NSA şi partenerii săi din Marea Britanie şi Canada şi cel care a furnizat documentele care dovedesc spionajul masiv la care a fost expusă întreaga lume, inclusiv liderii unor state aliate SUA. Rămâne de văzut modalitatea sub care Edward Snowden va putea depune mărturie: fie prin videoconferinţă, fie va fi adus la Berlin. Opoziţia germană, reprezentată în principal de ecologişti, militează pentru aducerea lui Edward Snowden la Berlin, mai ales că se apropie sfârşitul anului pe care acesta l-a avut la dispoziţie pentru a-şi găsi refugiu în afara Rusiei, unde se află în prezent. SUA i-au revocat paşaportul fostului consultant IT, în încercarea de a-i limita opţiunile în găsirea unei ţări care să nu-l poată extrăda. Guvernul german nu sprijină însă varianta aducerii lui Edward Snowden pe teritoriul său, pentru că şi aşa relaţiile cu SUA sunt destul de tensionate.

DIFERENŢE DE OPINIE Germania, extrem de sensibilă la subiectul respectării drepturilor civile ale cetăţenilor din cauza trecutului nazist, dar şi comunist care a monitorizat constant indivizii, generând şi groaznice abuzuri, este foarte hotărâtă să obţină concluzii temeinice, care ulterior să stea la baza unei legislaţii europene pentru protecţia datelor personale. Cancelarul Merkel a făcut din acest subiect o temă serioasă în noul său mandat, iar larga coaliţie dintre formaţiunile de dreapta şi stânga au decis, în luna martie, înfiinţarea acestui comitet de anchetă la nivelul Bundestagului, format din opt membri. Comitetul a mai cerut şi desecretizarea unor acorduri existente între serviciile secrete germane şi cele din Marea Britanie şi SUA, care le-ar fi acordat acestora acces la anumite informaţii despre cetăţenii germani, în lipsa unui mandat judecătoresc, numai în baza suspiciunii de activităţi teroriste.

Angela Merkel i-a cerut în mod oficial explicaţii preşedintelui Obama cu privire la informaţiile referitoare la interceptarea telefonului său mobil. Până la un răspuns oficial, Germania a decis limitarea cooperării sale cu SUA şi îndeosebi cu serviciile secrete americane. În conferinţa comună dintre Angela Merkel şi Barak Obama, în urma vizitei cancelarului la Washington D.C., liderul de la Casa Albă a recunoscut că mai există o serie de măsuri de luat pentru a rezolva diferenţelele de opinie dintre cele două state. Barack Obama a încercat din nou să liniştească opinia publică germană că cetăţenii de rând nu au fost ţinta programelor de supraveghere, afirmaţie care a atras un zâmbet ironic din partea Angelei Merkel. În urma vizitei, soarta staţiei de ascultare a NSA de la Berlin rămâne nedecisă.

SPIONAJ, DAR CU DREPTURI Între timp, legiuitorii americani au făcut şi ei paşi mărunţi pentru a schimba legislaţia şi a limita programele de monitorizare. Comitetul Judiciar al Camerei Reprezentanţilor din SUA a votat, cu 32 de voturi „pentru“ şi niciunul „împotrivă“, un proiect de lege menit să îngrădească practicile NSA de a mai colecta metadate ale activităţii utilizatorilor de internet şi telefonie mobilă. Noile amendamente la Freedom Act îşi doresc să blocheze abilitatea NSA de a spiona şi stoca metadatele comunicaţiilor interne şi internaţionale, lăsând însă gestionarea acestor informaţii în seama companiilor furnizoare de internet şi telefonie mobilă. Conform noilor reglementări, NSA va trebui să ceară mandate judecătoreşti pentru colectarea individuală de informaţii legate de activităţi de terorism, înainte de a avea acces la metadate. Amendamentele ţin seama de o serie de recomandări făcute de grupul de lucru solicitat în acest sens de administraţia de la Casa Albă.

Programul PRISM, dezvăluit în premieră, anul trecut, de Edward Snowden, este folosit de agenţia americană şi instituţiile similare din Marea Britanie şi Canada pentru a monitoriza şi stoca metadate ale comunicaţiilor pe internet sau de telefonie mobilă. Sunt păstrate până şi numerele de telefon ale utilizatorilor, chiar dacă conversaţiile nu sunt înregistrate. Amplul program nu a făcut rabat nici măcar de la statele aliate SUA, fiind interceptate telefoanele mobile ale unor lideri internaţionali, de la cancelarul german la preşedintele Italiei sau Braziliei. Totodată, există suspiciuni că aceste informaţii au fost folosite şi în scopul spionajului industrial, fiind, de exemplu, monitorizată compania braziliană Petrobras, unul dintre cele mai mari concerne energetice la nivel mondial.

Edward Snowden nu este un erou pentru toţi. Fostul director al NSA, generalul Keith Alexander, care s-a retras din funcţie pe 31 martie, susţine că fostul consultant IT este acum sub controlul serviciilor secrete ruse. Generalul Alexander a fost cel mai longeviv director al controversatei agenţii, sub al cărui mandat activităţile de spionaj au atins punctul lor culminant. Acesta este ferm convins că Snowden este în prezent manipulat de Rusia, care va încerca să întoarcă în avantajul său orice informaţii ar mai avea acesta de dat. Generalul Alexander a luat din nou apărarea activităţii NSA, dând ca exemplu un amplu cyber-attack din 2012 pornit din Iran, care a avut ca ţintă SUA şi Arabia Saudită, fiind vizată compania Saudi Aramco, pentru a bloca sistemul de telecomunicaţii. Un alt exemplu pe care l-a dat a fost şi atacul asupra sistemului bancar din Coreea de Sud, din 2013, pornit din Coreea de Nord, care ar fi putut avea consecinţe grave, ce ar fi depăşit graniţele peninsulei.

O altă declaraţie controversată a generalului Alexander a vizat şi decizia Australiei de a bloca intenţia companiei chineze Huawei Technologies Co. Ltd. de a prelua reţeaua sa naţională broadband, pe care a lăudat-o, chiar dacă aceasta a însemnat pierderea sumei de 38 de miliarde de dolari. Decizia oficialilor de la Canberra a luat în considerare securitatea cibernetică a ţării.