FĂRĂ TRATAMENT PREFERENŢIAL Scandalul spionării site-urilor şi obiectivelor folosite de diplomaţii ţărilor membre UE se adânceşte. Edward Snowden a furnizat noi informaţii din care reiese că serviciile secrete americane au spionat reprezentanţele UE din SUA şi 38 de ambasade de la Washington, printre care cele ale Franţei, Italiei, Greciei şi ale unor ţări din Orientul Mijlociu. Practic, ţările europene au fost spionate cu aceeaşi perseverenţă şi intensitate ca ţări precum Arabia Saudită, Irak sau Iran. Unul dintre documente aparţine Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA) a SUA şi cuprinde o listă cu 38 de ambasade, considerate „obiective ale spionajului”, detaliind metodele folosite în cazul fiecăreia, cum ar fi instalaţii de ascultare plasate în cablurile de comunicaţii. Pe lângă ţările considerate adversari ideologici ai SUA, pe respectiva listă se mai regăsesc misiuni diplomatice ale unor ţări aliate americanilor, precum Japonia, Mexic, Coreea de Sud, India sau Turcia. Dar pe această listă, datată 2010, nu sunt înscrise misiunile Marii Britanii şi Germaniei. Documentele descrise sugerează că obiectivul acţiunilor de spionaj împotriva misiunii UE de la Washington şi New York este cunoaşterea dezacordurilor politice interne referitoare la problemele globale şi a altor puncte de vedere divergente între statele membre.

SPIONAJ... AMICAL Germania, care a fost ţinta predilectă a spionajului, a reacţionat virulent şi a acuzat SUA de practici folosite pe vremea Războiului Rece. În schimb, operaţiunile sub numele de cod Blackfoot şi Wabash au vizat Franţa, iar operaţiunea Bruneau viza Italia. Preşedintele Hollande a reacţionat şi a cerut oprirea imediată a acestor practici. Liderul ecologiştilor germani, Cem Ozdemir, a mers mai departe şi a cerut UE să ia în considerare să îi acorde azil şi protecţie lui Edward Snowden, dar şi oprirea negocierilor cu SUA pe tema tratatului de liber schimb. Aceeaşi poziţie a fost împărtăşită şi de comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, care a avertizat că „între parteneri nu se face spionaj”. „Nu putem negocia o mare piaţă transatlantică dacă există cea mai mică îndoială că partenerii noştri încearcă să asculte prin birourile negociatorilor europeni”, a avertizat comisarul european, în timpul unei reuniuni la Luxemburg. „Americanii trebuie să risipească aceste îndoieli cât mai repede”, a punctat Viviane Reding. În replică, secretarul de Stat american, John Kerry, i-a transmis, ieri, şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, că „a căuta informaţii despre alte ţări nu este un lucru neobişnuit”. John Kerry a avut o întrevedere cu Catherine Ashton în contextul unei reuniuni a miniştrilor Afacerilor Externe din Asia-Pacific în Brunei, un mic sultanat situat pe insula Borneo, în plină polemică privind spionajul american. Administraţia de la Washington a promis că va răspunde în mod adecvat, prin canale diplomatice, cererilor de explicaţii din partea UE.

PUTIN NU-L DĂ PE SNOWDEN Aseară, Edward Snowden a formulat o cerere de azil politic în Rusia, au anunţat surse oficiale, citate de AFP. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că autorităţile ruse nu îl vor preda pe Edward Snowden, dacă acesta va alege să rămână pe teritoriul rus. Întrebat despre activităţile de spionaj americane care ar fi vizat UE, Putin a răspuns: „Spionajul dintre occidentali nu este treaba noastră”. Preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său american, Barack Obama, le-au încredinţat directorilor FSB şi FBI sarcinile de soluţionare a cazului Edward Snowden, fostul consultant al NSA care se află în zona de tranzit a aeroportului din Moscova, anunţă un oficial rus.