INTENSIFICAREA NEGOCIERILOR. Cu fiecare zi care ne apropie de summit-ul ONU pentru mediu, China se erijează într-un lider al negocierilor. Oficialii de la Beijing au fost primii care au prezentat date concrete legate de angajamentele de mediu pe care intenţionează să şi le asume, fiind secondate imediat de SUA. Cele două superputeri sunt cei mai mari populatori ai planetei, de la care se şi aşteaptă măsuri drastice pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Preambulul negocierilor a avut loc în cadrul summit-ului China – UE, ce a consemnat întrevederi între premierul suedez, Fredrik Reinfeldt şi presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu premierul chinez, Wen Jiabao. Reducerea emisiilor de dioxid de carbon din economie cu 50% până în 2020 reprezintă cea mai mare contribuţie pe care China şi-a asumat-o. Coreea de Sud, o economie importantă a lumii, şi-a asumat o ţintă de reducere a emisiilor toxice cu 30% până în 2020, deşi a recunoscut că va avea probleme în atingerea acestui obiectiv.

PROTEJAREA PĂDURILOR.Un subiect delicat în summit-ul de la Copenhaga îl reprezintă alocaţiile rezervate ţărilor sărace, care au de suferit de pe urma schimbărilor climatice provocate de poluare. Paradoxal, Africa, cel mai nepoluant continent, suferă cel mai mult şi are nevoie de sprijin pentru supravieţuirea populaţiei. Ţările africane vor primi compensaţii pentru a-şi conserva pădurile întinse. Poziţia grupului ţărilor ecuatoriale africane, pe teritoriul cărora se află cea de-a doua pădure tropicală după Amazon, va prima şi statele industrializate vor ajuta financiar statele în curs de dezvoltare. Pădurile din Bazinul Congo acoperă circa 200 de milioane de hectare şi sunt o sursă de hrană şi adăpost pentru peste 50 de milioane de oameni.

CONSECINŢE GRAVE. Nivelul mărilor va creşte cu circa 1,4 metri până în anul 2100, în condiţiile în care gheaţa polară se topeşte mult mai repede decât se estima anterior. Un studiu al Comitetului Ştiinţific pentru Cercetarea Antarcticii menţionează că apele calde ale mărilor accelerează topirea gheţii, în condiţiile în care gaura de ozon ce contribuise la răcirea regiunii şi protejarea ei în faţa încălzirii globale se închide treptat. Temperaturile în creştere din Peninsula Antarctica oferă condiţii de trai potrivite pentru diverse specii de uscat şi maritime. Temperatura aerului este în creştere, la fel şi cea a oceanului, nivelul mărilor creşte şi Soarele pare să aibă o foarte mică influenţă în acest sens. Raportul vine la 50 de ani după ce Tratatul Antarcticii, acord internaţional care reglementa utilizarea teritoriului peninsulei, a fost supus adoptării şi cu o săptămână înainte de summit-ul de la Copenhaga. Nivelul apei va creşte ca urmare a topirii gheţii din Groenlanda, a gheţarilor din Himalaya şi Anzi şi a extinderii apei mării pe măsură ce temperatura sa creşte. Peninsula Antarctica, care se află în apropierea extremităţii sudice a Americii de Sud, a înregistrat o creştere a temperaturii de circa 3 grade Celsius în ultimii 50 de ani, cea mai mare din emisfera sudică.