Soarta preşedinţiei Egiptului s-a jucat la Bucureşti

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Soarta preşedinţiei Egiptului s-a jucat la Bucureşti

Externe 18 Mai 2010 / 00:00 544 accesări

Un oficial iranian cu rang înalt i-ar fi înmânat la Bucureşti unui om de afaceri apropiat lui Mohamed ElBaradei, fostul şef al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), un cec de şapte milioane de dolari, pentru ca acesta să candideze la preşedinţia Egiptului. Informaţia este titrată de ziarul din „Al-Siyassa”, publicat în Kuweit şi cunoscut pentru opoziţia sa faţă de regimul iranian. Publicaţia arată că omul de afaceri a promis că îi va acorda lui Mohamad ElBaradei orice fel de asistenţă de care va avea nevoie pentru a câştiga alegerile, inclusiv informaţii care să fie folosite împotriva actualului preşedinte egiptean, Hosni Mubarak

Fiul cel mare al preşedintelui egiptean, Gamal Mubarak, este considerat de mai mulţi ani un potenţial succesor al tatălui său, Hosni Mubarak, în vârstă de 82 de ani, aflat la conducerea statului de 29 de ani. Preşedintele Mubarak, care a suferit, anul acesta, o operaţie de colecist în Germania, nu a spus dacă va mai candida pentru un al şaselea mandat, dar nici nu a declarat deschis că ar dori să-i lase puterea fiului său. La rândul său, fostul şef al AIEA, Mohammad ElBaradei, este curtat de mai multe partide de opoziţie pentru a se lansa în bătălia electorală, dar încă nu şi-a făcut cunoscute intenţiile. Ca director al AIEA, cu riscul iritării americanilor, Mohammad ElBaradei s-a opus folosirii forţei împotriva Iranului şi a adoptat un ton moderat, în ciuda faptului că regimul de la Teheran nu coopera cu Agenţia în privinţa programului nuclear.

Mohamad ElBaradei şi-a încheiat mandatul în fruntea agenţiei ONU anul trecut. În vârstă de 67 de ani, acesta militează din luna noiembrie, de la plecarea sa din cadrul AIEA, la o democratizare a regimului egiptean. De la sfârşitul lunii februarie, se declară pregătit să candideze în alegerile prezidenţiale egiptene din 2011. A fost acuzat în repetate rânduri, în special de Washington, că nu s-a dovedit a fi suficient de sever cu Iranul, în legătură cu dosarul nuclear. De asemenea, a mai fost acuzat de Israel şi Franţa că ar fi ascuns dovezi împotriva Iranului, acuzaţii pe care le-a respins.



12