În mai multe rânduri, omul de afaceri constănțean Sorin-Gabriel Strutinsky a explicat, argumentat, cu date și cifre, cum mai bine de un deceniu din viața sa, a fost ascultat, supravegheat și interceptat, de cele mai multe ori fără ca măcar să aibă vreo calitate în vreun dosar penal. Urmare a unei sesizări adresate Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională din Parlamentul României, în 28 august 2017, pentru clarificarea aspectului legal al implicării şi contribuţiei Serviciului Român denformaţii (SRI) în dosarele în care au fost emise mandate pe Legea 535/2004 art. 20 şi 21 raportat la Legea 51/1991 art. 3 lit. f) şi l) dar şi pe dreptul comun, după efectuarea verificărilor, Inspecţia Judiciară remite următoarea „Rezoluţie” prin care inspectorul-şef judecător dr. Lucian Netejoru a verificat şi recunoaşte implicarea SRI în urmărirea penală.

Redăm, în continuare, textul Rezoluţiei:

“(...) Până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, s-au efectuat interceptari şi înregistrări audio-video, în conformitate cu dispozitiile art. 91/1-91/5 Cod procedură penală. După intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală -01.02.2014, noile prevederi legale nu au mai permis desfăşurarea actelor de cercetare anterior începerii urmăririi penale, motiv pentru care s-a realizat începerea urmăririipenalein rem.

Privitor la punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică de către DNA - Serviciul tehnic, în cadrul verificărilor s-a stabilit că, anterior Deciziei Curţii Constituţionale nr.51/16 febr.2016, au existat mai multe situaţii în care procurorul a desemnat ca beneficiar secundar al autorizaţiilor (n.r. - deci pe CPP vechi) / mandatelor de supraveghere (n.r. - deci pe CPP nou) SRI sau DGIPI motivate de faptul că erau singurele instituţii ce puteau efectua, la acel moment, supravegheri operative, iar pentru a efectua acea supraveghere era necesar să aibă acces la traficul convorbirilor interceptate.

Notele de redare, întocmite de lucrători specializaţi din cadrul acestor instituţii, nu au avut calitatea de mijloc de a proba, această calitate având-o numai procesul-verbal de consemnare a rezultatului mandatului de supraveghere, proces-verbal care a fost întocmit fie de ofiţerii de poliţie judiciară, fie de procurorul de caz.

Notele de redare au fost întocmite în cazuri urgente pentru ca procurorul să poată aprecia asupra datelor/informaţiilor în cazul măsurilor de supraveghere operativă sau pentru a intercepta alte posturi telefonice ori pentru a renunţa la interceptarea unor posturi telefonice nefolosite.

Din verificări a mai rezultat că, în timpul urmăririi penale, nu s-a formulat plângere împotriva modalităţii de punere în aplicare a măsurilor de supravegheretehnică.

Referitor la sintagmele folosite de către DNA: “solicităm ca ţintele să fie alocate…”, care urmează a întocmi şi notele de redare, respectiv face supraveghere operativă”, “solicităm ca beneficiar secundar al mandatelor să fie desemnat”, se impun următoarele precizări:

• sintagma “solicităm ca ţintele să fie alocate…” reprezintă solicitarea făcută decătre SRI prin intermediul Serviciului Tehnic al DNA prin care se cere ca şi unitatea respectivă să poată asculta ţintele on-line;
• sintagma “solicităm ca beneficiar secundar al mandatelor să fie desemnat”are aceeaşi conotaţie, dar ascultarea ţintelor on-line putând fi efectuată de mai multe unităţi din care una este primară şi celelalte sunt secundare. Desemnarea unităţilor specializate în efectuarea de supravegheri operative (filaj) ca beneficiari secundari care să aibă acces la ascultarea on-line a convorbirilor este necesară pentru stabilirea exactă a circumstanţelor în care persoanele supravegheate au diverse întâlniri cu relevanţă probatorie în cauză şi pentru realizarea supravegherii video sau prin fotografiere (n.r. deci Inspecţia Judiciară în urma verificărilor efectuate constată că SRI sau DGIPI nu numai că efectuau înregistrări şi redări, dar şi filaje, supraveghere video sau prin fotografiere stabilind circumstanţe cu relevanţă probatorie în cauze, deci având categoric cunoştinţă despre întregul conţinut al urmăririi penale, mai pe scurt făcând efectiv urmărire penală în toate dosarele);
• sintagma “care urmează a întocmi şi notele de redare respectiv face supraveghere operativă” se referă la solicitarea adresată organelor specializate de a întocmi note de redare (pentru convorbiri telefonice sau pentru cele din mediul ambiental) sau de a face supraveghere operativă (filaj) asupra persoanelor care fac obiectul mandatelor de supraveghere. Aceste note au un caracter strict informativ şi orientativ deoarece toate convorbirile şi comunicările telefonice interceptate sunt audiate şi analizate de procurorul de caz şi de ofiţerii de poliţie judiciară delegaţi, întocmindu-se procese-verbale de redare a acestora. (n.r. - niciun cuvânt despre cine făcea efectiv selecţia convorbirilor telefonice, a corespondenţei electronice, a transferurilor de date, a imaginilor şi înregistrărilor audio-video; este evident că acest lucru îl făcea tot Serviciul, care categoric avea cunoştinţă despre întregul conţinut al urmăririi penale pentru a găsi circumstanţele cu relevanţă probatorie în cauză, mai pe scurt făcând efectiv urmărire penală în toate dosarele) (...)”.

La Punctul 5, ultimul puct al Rezoluției, intitulat ”Argumentarea soluției și dispozițiile legale aplicabile”, Inspecția Judiciară arată: “Aspectele reclamate pun în discuție abaterea disciplinară prevăzută de art. 99, lit. t din Legea 303/2004. Latura obiectivă a acestei abateri disciplinare constă într-o acțiune a procurorului neconformă cu îndatoririle profesionale sau administrative stabilite prin legi, ordine sau regulamente.