Festivităţile de celebrare a căderii Zidului Berlinului sunt departe de a se estompa. Capitala germană este în sărbătoare şi toată lumea politică mondială se întrece în a face escale pentru a participa la diverse evenimente. Adevărata esenţă a schimbărilor provocate de căderea Comunismului se regăsesc însă în viaţa oraşelor din fosta RDG, nevoite să adopte reforme la fel de drastice precum cele operate la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, numai că în sens invers. Democratizarea şi economia de piaţă au zguduit din temelii ramuri economice, atitudini şi mentalităţi. Landurile din fosta RDG au efectuat cea mai serioasă trecere de la un sistem la altul, ajutate sau mai bine zis forţate de puternica RFG. Subvenţii de ordinul miliardelor, experienţă politică şi socială au împins estul Germaniei spre dezvoltare şi totuşi diferenţele dintre cele două părţi rămân importante. Cottbus, un oraş aflat în apropiere de graniţa cu Polonia, anterior aşezare model în programul cincinal est-german, ilustrează cel mai bine sacrificiile făcute pentru a supravieţui într-o nouă ordine europeană.

Între două oraşe importante, Dresda şi Postdam, Cottbus este cel mai mare oraş din regiunea Niederlausitz, care se află în nordul rezervaţiei naturale Lausitzer Grenzwall şi în sudul parcului naţional Spreewald. Râul Spree parcurge cam 23 de kilometri prin Cottbus. Suprafaţa oraşului este de 164,2 kilometri pătraţi, dintre care 35,2 kilometri pătraţi sunt ocupaţi parcuri. Oraşul a suferit o adevărată lovitură la începutul anilor `90, când s-a decis închiderea minelor de lignit, dar cu puternice injecţii de capital şi privatizări strategice, statutul său economic a fost salvat, chiar dacă la o scară mai mică. Al doilea oraş ca importanţă din landul Brandenburg s-a reinventat punând accent pe centrul său universitar şi tehnologiile viitorului. Ştiinţa ingineriei se află la loc de cinste la Cottbus, unde fiinţează Universitatea Tehnică Branderburg şi Gimnaziul de Matematică Fizică Max Steenbeck, numit după celebrul fizician luat cu forţa în Uniunea Sovietică şi pus să lucreze la programul bombei atomice sovietice. A avut noroc să îi supravieţuiască lui Stalin şi s-a putut reîntoarce în RDG în 1955.

Evenimentele culturale domină viaţa oraşului. De 19 ani este organizat un festival de film dedicat cinematografiilor din estul Europei, ca o încercare de a recunoaşte relaţiile seculare cu această parte a continentului. De altfel, Cottbus este unul din puţinele oraşe ale Germaniei în care este necesară folosirea plăcuţelor bilingve graţie minorităţilor sorabe şi poloneze. Reconcilierea cu trecutul are o semnificaţie în plus la Chozebuz, denumirea în sorabă a oraşului, fiind vorba şi despre convieţuirea nu întotdeauna paşnică dintre germani şi alte minorităţi. Moştenirea trecutului comunist se reflectă în faptul că majoritatea locuitorilor celor 19 cartiere ale oraşului se dedică atei, iar limba rusă încă nu s-a uitat. În cadrul Festivalului Cinematografiilor din Estul Europei, un program special intitulat Ziua Rusă programează numai lungmetraje produse în spaţiul Federaţiei Ruse şi este tot mai popular de la an la an. Sala de cinema se umple la refuz cu tineri şi vârstnici pentru care filmele ruseşti declanşează sentimente diferite, de la nostalgie la curioziate.