Mihai Tănăsescu, consilier la Fondul Monetar Internaţional (FMI) din partea României şi fost ministru al Finanţelor, a declarat, într-un interviu acordat unei agenţii de presă, că, “pînă în prezent, impactul crizei financiare internaţionale s-a resimiţit, direct, în domenii în care fluxurile externe de capital au o pondere foarte mare precum piaţa de capital sau cea valutară, dar şi indirect, în sensul accelerării inflaţiei şi diminuării creşterii economice”. În opinia lui, şocurile externe se resimt mai puternic în ţara noastră decît în alte state din regiune, neîncrederea în piaţa internă fiind accentuată de o serie de factori, precum lipsa predictibilităţii politicilor economice şi a unor măsuri concrete pentru reducerea deficitelor. El atrage atenţia că pentru a putea îmbunătăţi imaginea ţării noastre pe pieţele externe “trebuie să estrîngem cheltuielile publice, să revedem posibilităţile reale de colectare a veniturilor statului în corelare cu modificările de creştere economică şi să reducem deficitul public fiscal”. Tănăsescu a explicat că “România este considerată ca fiind vulnerabilă la şocuri externe pe fondul acumulării unor deficite externe mari, în special a deficitului de cont curent, dar şi a unui deficit comercial extrem de mare, în condiţiile în care deficitul fiscal este în creştere faţă de anii anteriori, iar avansul economic a fost mare, deci cu un comportament prociclic. Aceşti factori au influenţat comportamentul fluxurilor financiare externe prezente atît în cadrul societăţilor listate la bursă, cît şi în sistemul bancar, ducînd la fluctuaţii importante ale cursului de schimb, dar şi la căderi semnificative ale indicilor bursieri”. El crede că un program naţional care să definească în mod clar strategia de adoptare a monedei euro într-un interval de 6-7 ani, program care să fie adoptat şi respectat de clasa politică, poate constitui un element de predictibilitate şi de stabilitate care poate influenţa rata de schimb, păstrînd un trend stabil: “Fluxurile financiare externe se vor stabiliza, percepţiile pieţelor se vor schimba şi încrederea în moneda naţionala va creşte”. Fostul ministru al Finanţelor a arătat că sistemul bancar românesc este stabil şi bine pregătit pentru a răspunde la aceste şocuri externe: “Desigur, ca urmare a diminuării lichidităţiilor la nivel mondial, şi în România accesarea creditelor se va face mai greu şi la costuri mai mari, dar aceste lucruri nu vor duce la oprirea finanţărilor de pe plan internaţional”. Reprezentantul FMI este de părere că, în 2008, avansul economic va fi mai mic decît cel din 2007 şi a anticipat o reducere a ritmului de creştere economică în 2009, cînd întreaga Europă va resimţi din plin şocul turbulenţelor de pe pieţele financiare. În acelaşi timp, Tănăsescu a atras atenţia că menţinerea unei perspective de aterizare uşoară a economiei româneşti trebuie însoţită de politici adecvate atît fiscale, cît şi monetare, cu diminuarea an de an a deficitului fiscal consolidat, cu o coordonare mai atentă şi cu politicile comerciale care să ducă la absorbirea şi depăşirea şocurilor externe. El consideră că un angajament mai ferm al clasei politice faţă de programul de convergenţă la zona euro ar aduce un spor de credibilitate, cu influenţă pozitivă asupra stabilităţii monedei naţionale. În încheiere, el a atras atenţia că, “în următorii trei ani şi jumătate, România trebuie să refacă echilibrele macroeconomice şi să stabilizeze evoluţia principalilor indicatori financiari, ceea ce va necesita un efort comun al tuturor instituţiilor statului”.