Societatea civilă americană se bazează pe echitate, cea europeană pe unitate. Din nefericire, în România perioadei de dinainte de 1989 nu a existat nici una, nici alta. În vreme ce "Solidaritatea" poloneză a reuşit să se impună la începutul anilor '80 ca principalul vîrf de lance al rezistenţei societăţii civile împotriva regimului comunist din această ţară, majoritatea românilor erau împinşi de la spate pentru realizarea planurilor cincinale. Asta în timp ce ascultau pe blat pe "Europa Liberă" sau priveau cu jind la bunăstarea Iugoslaviei lui Tito. Primii paşi au fost făcuţi imediat după Revoluţie, cînd au apărut şi primele organizaţii neguvernamentale pe plaiurile mioritice.

Cu toate acestea, după mai bine de 16 ani de libertate, societatea civilă românească învaţă din "lecţiile" sistemului promovat cu succes de peste 50 de ani în lumea occidentală. Printre cele cîteva sute de ONG-uri care funcţionează legal la malul mării, în domenii începînd de la sănătate şi educaţie, pînă la cultură şi promovarea valorilor naţionale, ieri, la Constanţa, a fost lansată Asociaţia "Solidaritatea civică". În prezenţa unui auditoriu ales pe sprînceană, în frunte cu liderul PNL Constanţa, Gheorghe Dragomir, nelipsita tuturor festivităţilor, inspectorul şcolar general Narciz Amza, şi pensionarul director al Casei Judeţene de Pensii, Oscar Beneş, preşedintele societăţii "Solidaritatea Civică", Romulus Mincă, a făcut o trecere în revistă a principalelor direcţii de acţiune. Potrivit iniţiatorilor proiectului, economişti, medici, jurişti şi cadre universitare constănţene, organizaţia doreşte să fie "un liant între cetăţenii municipiului şi autorităţile publice". Printre obiectivele declarate se numără monitorizarea admnistraţiei publice locale şi prioritizarea interesului civic în vederea îmbunătăţirii locuitorilor oraşului. "Pe lîngă faptul că vom înfiinţa alte 10 structuri în Bucureşti, Piteşti şi Galaţi, dorim să demonstrăm că noţiunea de societate civilă nu se reduce doar la cîteva organizaţii , dornice să obţină ajutoare financiare, vrem să implicăm oamenii în rezolvarea problemelor concrete ale urbei", a declarat Romulus Mincă.

Pe parcursul întîlnirii, preşedintele Acţiunii Populare, Max Bădin a prins ocazia să declare salutară intenţia organizatorilor, însă a specificat că succesul acţiunii depinde doar de "extinderea la nivel central, dar fără ca mişcarea să capete accente politice". Pe de altă parte, organizatorii susţin că sînt hotărîţi să dezvolte proiecte cu finanţare europeană şi au susţinut că deşi România traversează cea mai grav criză de moralitate din ultimii 16 ani, organizaţia este pregătită să militeze doar pentru apărarea interesului general. Participanţii au exemplificat modelul american, în care sectorul nonguvernamental reprezintă cea mai puternică voce a societăţii civile în faţa instituţiilor statului. "Printre cele mai îndrăzneţe obiective pe care dorim să le transpunem în practică se numără strîngerea a cel puţin 250.000 de semnături, în vederea promovării unor proiecte de interes public în Parlamentul României. Considerăm că acest lucru se poate realiza printr-o strînsă colaborare cu celelalte organizaţii neguvernamentale, dar şi cu politicienii constănţeni", a afirmat vicepreşedintele Asociaţiei "Solidaritatea Civică", Elena Juguleanu.