Cîteva ţări europene iau în considerare o propunere de compromis pentru Iran, în speranţa că aceasta va putea pune capăt actualului impas în care se află Teheranul şi Occidentul. Propunerea ar urma să fie prezentată de diplomaţi elveţieni negociatorului-şef iranian, Ali Larijani, probabil chiar în timpul conferinţei privind securitatea de la Munchen. Propunerea prevede ca Iranul să îşi păstreze actuala infrastructură pentru îmbogăţirea uraniului şi să folosească cele cîteva sute de centrifuge de care dispune, dar să nu le alimenteze cu hexaflorura de uraniu pe perioada negocierii internaţionale a unui pachet de stimulente pentru Teheran. Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China s-au oferit în iunie să negocieze un pachet de stimulente pentru Teheran, în cazul în care acesta acceptă să îşi suspende programul nuclear. Iranul a refuzat să renunţe la program, insistînd asupra faptului că planurile sale nucleare sînt exclusiv paşnice. Cu toate că Iranul ar putea accepta noua propunere europeană, mai mulţi diplomaţi occidentali au apreciat că nici Statele Unite, nici Marea Britanie nu vor considera ideea atrăgătoare. Propunerea a circulat numai la nivel foarte înalt, în rîndul unui grup foarte restrîns de ţări europene, printre care s-au numărat Germania, care deţine preşedinţia Uniunii Europene şi Elveţia.

În acest context, o mare îngrijorare este suscitată de un articol publicat în ediţia de sîmbătă a cotidianului britanic "The Guardian", potrivit căruia, pregătirile americane pentru un atac aerian asupra Iranului se află într-un stadiu avansat, în pofida dezminţirilor repetate ale administraţiei de la Washington. Actuala mobilizare militară din Golful Persic ar permite Statelor Unite să lanseze un atac în primăvara anului viitor, însă sursele citate de "The Guardian" afirmă că, dacă va fi declanşată o ofensivă, acesta va avea loc chiar înainte de încheierea mandatului preşedintelui George W. Bush.

La rîndul său, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat sîmbătă că nu înţelege de ce Iranul nu a răspuns întrebărilor privind programul său nuclear, formulate de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică. Statele Unite, Uniunea Europeană şi alte ţări se tem că Iranul dezvoltă arme nucleare, sub acoperirea unui program nuclear civil; autorităţile de la Teheran resping acuzaţiile, insistînd că încearcă să dezvolte un program de producere a energiei electrice. Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a cerut în repetate rînduri Iranului să răspundă întrebărilor privind programul de îmbogăţire a uraniului şi alte activităţi în domeniul nuclear. "Iranul nu deţine rachete care ar putea ameninţa Europa, iar Rusia nu dispune de informaţii privind vreun plan al Teheranului de a-şi echipa rachetele cu focoase nucleare", a mai declarat Vladimir Putin. Acesta a adăugat că Teheranul intenţionează numai să construiască o rachetă cu o rază de acţiune de 2.400 de kilometri. Iranul a anunţat, sîmbătă, începerea producţiei şi a utilizării unui avion "invizibil", fără pilot, cu o rază de acţiune de 700 de kilometri.