Cu toate că nu a trecut niciun an de criză în România, economia naţională este în cădere liberă. Lovită în principale sectoare ale economiei - construcţia de maşini, industria textilă, industria metalurgică şi cea chimică, ceea ce a dus la o scădere dramatică a locurilor de muncă, se pare că ţara noastră va parcurge traiectoria descendentă din ultima perioadă. Iar efectele vor fi vizibile şi în standardul de viaţă al salariaţilor români, care, dacă nu au neşansa de a intra în programele de disponibilizare colectivă, vor fi nevoiţi să se mulţumească cu cîştiguri mult mai mici în anii următori. Cel puţin aşa susţine ministrul Muncii, Marian Sîrbu, care a declarat că a fost informat de Ministerul Finanţelor Publice că fondul de salarii pentru bugetari nu va putea creşte pînă în 2014 cu mai mult de 25%. În cadrul unei dezbateri organizate la Institutul Naţional de Administraţie, Sîrbu a afirmat că atunci cînd au început discuţiile la proiectul legii unice de salarizare, unul dintre criteriile de bază a fost ca nimeni să nu aibă de pierdut. \"Sînt totuşi categorii sociale care au dobîndit salarii ce ies din grila de salarizare. Dacă legea este adoptată, aceste categorii sociale vor trebui să intre în grilă\", a adăugat Marian Sîrbu. Ministrul a explicat faptul că deşi proiectul legii unice de salarizare s-a bazat şi pe nevoia ca, în patru-cinci ani, salariul minim să ajungă la 50% din salariul mediu, acest obiectiv este greu de atins. El a declarat că legea unică de salarizare are şi caracter tehnic şi că, după adoptare, în ceea ce ţine de implementare, va trebuie aprobat în fiecare an un act normativ, pentru adaptarea prevederilor legii la situaţia actuală, pentru includerea în grila de salarizare a celor care nu sînt cuprinşi atunci în aceasta. \"Majorarea salariului minim pe economie la 50% din salariul mediu brut în următorii patru-cinci ani va fi un obiectiv destul de greu de atins\", a subliniat Marian Sîrbu. Grila de salarizare din legea unică pentru sectorul bugetar va fi reevaluată şi prin ajustarea coeficienţilor mari de remunerare, Ministerul de Finanţe indicînd, în şedinţa Guvernului de săptămîna trecută, că nu există resurse financiare disponibile pentru propunerile de salarizare avansate de Ministerul Muncii. \"Rămînem pe ideea că trebuie reanalizate propunerile făcute, în funcţie de posibilităţile financiare. Am convenit că trebuie să evaluăm toţi parametrii. În mod obligatoriu va trebui să ne orientăm şi către coeficienţii de sus\", declara atunci secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu. Nici în ceea ce priveşte piaţa muncii lucrurile nu vor fi prea diferite, mai ales că, în această vară, şomajul românesc a ajuns la cel mai ridicat nivel din 2004. Cu toate că a recunoscut că şomajul este în creştere, Marian Sîrbu susţine că, la sfîrşitul anului, în România ar putea fi 620.000 de şomeri. \"Sînt resurse de forţe de muncă foarte mari în mediul rural. Acestea vor reprezenta cea mai mare provocare pentru piaţa muncii. La noi încă se practică o agricultură de subzistenţă. Astfel, multe fonduri UE vor merge pe rural\", a declarat Sîrbu. Ministrul a precizat că multe persoane din mediul rural nu se înscriu la centrele de înregistrare a lucrătorilor, astfel că numărul real al şomerilor este mai mare. Rata şomajului la nivel naţional, în luna iunie, a fost de 6% la sută, cu 0,2 puncte procentuale mai mare comparativ cu luna anterioară. Potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 548.930, comparativ cu 526.803 înregistraţi în luna mai.