Cei 25 de membri ai Comisiei Europene s-au întîlnit, luni, la Helsinki cu preşedinţia finlandeză a Uniunii Europene. Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Durrao Barroso, a purtat o serie de discuţii cu preşedintele Tarja Halonen şi premierul Matti Vahanen.

În cadrul reuniunii de la Helsinki a fost examinat programul de lucru al preşedinţiei finlandeze şi datele importante ale calendarului european pentru actualul semestru: summit-ul Grupului celor Opt State Puternic Industrializate de peste două săptămîni la Sankt Petersburg, reuniunea liderilor europeni din luna octombrie şi negocierile cu Turcia, ameninţate de refuzul autorităţilor de la Ankara de a-şi recunoaşte omologii de la Nicosia. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a cerut preşedinţiei finlandeze a Uniunii Europene un nou efort pentru a pune capăt izolării Ciprului de Nord şi să încerce să evite declanşarea unei crize în cursul acestui an. Uniunea Europeană a insistat în trecut ca această criză să fie mediată de Naţiunile Unite. Liderii rivali din insula divizată etnic s-au întîlnit, luni, pentru prima dată după blocarea negocierilor de pace, cu doi ani în urmă.

Preşedinţia finaldeză a Uniunii începe sub auspicii economice bune. Rata şomajului în zona euro a atins, în luna mai, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani şi jumătate, plasîndu-se la 7,9%, sub nivelul de 8% consemnat în aprilie, indicînd asupra redresării economiei, potrivit datelor publicate luni de Eurostat . Estimările analiştilor plasau rata şomajului corespunzătoare lunii mai la 8%. Situaţia pe piaţa muncii s-a îmbunătăţit ca urmare a unei scăderi cu 0,1% a ratei şomajului în Franţa, unde indicatorul s-a stabilit la 8,8%, dar şi a declinului înregistrat în Finlanda, Olanda şi Portugalia. În Germania, cea mai importantă economie din zona euro, rata şomajului a crescut de la 8,2% la 8,3%, în timp ce indicatorul s-a menţinut constant în Belgia, Spania, Irlanda şi Austria.

Această evoluţie favorabilă a pieţei muncii ar putea avea ca efect accelerarea cererii şi, implicit, a ritmului de creştere a economiei, dar şi a inflaţiei, intensificînd speculaţiile cu privire la noi majorări ale ratelor dobînzilor de către Banca Centrală Europeană. Estimările optimiste ale Comisiei Europene indică performanţe peste aşteptări ale economiei în al doilea şi al treilea trimestru al anului, în pofida preţurilor ridicate ale petrolului. Astfel, economia acestei regiuni ar putea consemna un avans de 0,5% în trimestrul al doilea, respectiv, 0,9% în trimestrul al treilea al acestui an.

La nivelul întregii Uniuni Europene, rata şomajului s-a menţinut constantă în mai, la 8,2%, peste nivelul de 4,6% din Statele Unite şi cel de 4% înregistrat în Japonia. Dacă 11,5 milioane de persoane s-au aflat pe lista şomerilor în mai în zona euro, 17,8 milioane de persoane nu au avut un loc de muncă la nivelul întregii Uniuni Europene. Cele mai scăzute rate ale şomajului au fost consemnate în Olanda (3,9%) şi Irlanda (4,3%), în timp ce Grecia a înregistrat cea mai mare pondere (9,6%). Rata şomajului s-a menţinut ridicată în Polonia (16,4%) şi Slovacia (15,5%), noi state membre.

Uniunea Europeană şi-ar putea permite să acorde mai multe concesii în comerţul cu produse agricole în condiţiile în care Statele Unite şi economiile emergente ar fi la rîndul lor mai flexibile în cursul negocierilor. Participanţii la reuniunea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, desfăşurată la Geneva, nu au reuşit să ajungă la un compromis pentru liberalizarea comerţului, iar preşedintele Comisiei Europene speră ca negocierile să se încheie cu succes luna viitoare. Statele Unite şi ţările emergente, precum Brazilia şi India, exercită presiune asupra Uniunii, în vederea deschiderii mai largi a pieţelor interne pentru produsele alimetare de import, prin reducerea tarifelor aplicate de naţiunile bogate, dar Franţa, Irlanda şi Polonia s-au opus acordării mai multor concesii. Statele dezvoltate susţin că solicitările venite din partea statelor în curs de dezvoltare sînt excesive. Uniunea Europeană este împărţită în trei catgorii: grupul ţărilor ce se opun acordării de concesii, condus de Franţa, grupul ţărilor care sprijină comerţul liber şi acordarea mai multor concesii, condus de Marea Britanie şi o suită de state ce consideră că Uniunea are capacităţi limitate de acţiune.

Uniunea Europeană urmăreşte să înceapă, anul viitor, discuţiile oficiale cu Rusia privind încheiera unui acord de comerţ liber, o decizie în acest sens urmînd să fie adoptată în luna noiembrie. Siguranţa energiei şi îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia se numără printre priorităţile mandatului de şase luni al preşedinţiei finlandeze. Executivul european a aprobat, luni, un mandat preliminar de negociere a unui nou acord cu Rusia, care să urmeze Acordului de Parteneriat şi Cooperare, valabil pînă la finele acestui an. Autorităţile de la Bruxelles încearcă să convingă partea rusă să ratifice Carta Energiei, în baza căruia Rusia ar trebui să permită accesul firmelor străine la reţeaua sa de oleoducte şi gazoducte şi să accepte intensificarea concurenţei în acest sector.