Eu n-aș pica în capcana optimismului, dacă aș fi manager în România. Finanțele anunță vrute și nevrute, dar nu trebuie să uităm că urmează o nouă rundă electorală. E singurul motiv pentru care spiritul pro-business din MFP se exprimă; în restul timpului, săracul e bătut măr de atitudinea intervenționist-comunistă a tehnocraților, de subvenții și de ajutoare de stat. Acum, MFP anunță o simplificare a fiscalității, plus oareșce facilități - profitul reinvestit e scutit de impozit pentru o perioadă, cităm, nedeterminată. Firmele care-și recuperează codurile pierdute de TVA primesc înapoi și toate facilitățile, iar start-up-urile vor ajunge mult mai ușor la atât de necesara finanțare. Când? După ce votezi, bineînțeles.

Finanțele (MFP) vor aproba, în cel mult două săptămâni, măsura extinderii scutirii de impozit pe profitul reinvestit pentru o perioadă nedeterminată, a anunțat marți ministrul de resort, Anca Dragu - „Vrem ca fiscalitatea să fie predictibilă, pentru ca managerii să știe că și în 2017, și în 2018, și în 2019 vor beneficia de această facilitate. Așa își vor putea face un plan de afaceri. Măsura se aplică celor care investesc în active precum echipamentele tehnologice, soft-urile informatice, calculatoarele și perifericele. Scutirea este integrală“. Tot marți, Dragu a spus că firmele care au pierdut codul de TVA și îl redobândesc vor primi înapoi toate beneficiile pe care le aveau - „Au fost o mulțime de situații în care firmele nici nu au știut că și-au pierdut codul de TVA. Acum, așa ceva nu mai este posibil. Și să mai spun că unii managerii (ba chiar și partenerii lor de business) au fost puși în dificultate atunci când au avut tranzacții cu firme care n-aveau cod de TVA“. De notat că infamul formular de înregistrare în scopuri de TVA (declarația 088 - n.r.) a fost simplificat masiv în vară: în loc de 20 de întrebări, el conține acum doar 13, iar din opt seturi necesare de documente au rămas doar trei. În continuare însă, deficitul de colectare a taxei pe valoare adăugată este foarte mare, de 39,6% în 2015 (în scădere de la 44,4% în 2015), România fiind în urma Cehiei, Ungariei, Poloniei și Slovaciei. Ministrul Finanțelor a avut vești bune și pentru start-up-uri - înființarea unui „concept store“ în cadrul Fondului de Garantare (FNGCIMM). „Cea mai frecventă plângere este că firmele nou-înființate au acces dificil la finanțare. De aceea, FNGCIMM lucrează la un produs nou, care să le ofere mai ușor garanții managerilor aflați la început de drum. Ne uităm cu atenție la înființarea de firme și de locuri de muncă. În primele trei luni au intrat în joc peste 5.800 de firme de tip SRL-D(ebutant). Ca sprijin financiar, avem 160 milioane euro pe an pentru start-up-uri și 40 milioane euro pentru promovarea exporturilor, plus un nou tip de ajutor de stat, de 1 - 5 milioane euro, dedicat firmelor mici“, a conchis Dragu.