Somnul REM (Rapid Eye Movement), în care au loc majoritatea viselor, contribuie la sporirea creativităţii şi la găsirea mai rapidă a soluţiilor adecvate pentru o serie de probleme complexe, cu pînă la 40%. Somnul REM este caracterizat prin mişcări ale ochilor, iar corpul este temporar paralizat şi nu răspunde la acţiunile stimulilor externi. Această perioadă a somnului începe la o oră după debutul somnului şi se poate repeta de pînă la cinci ori pe noapte. Participanţii la un studiu efectuat peste Ocean au obţinut rezultate mai bune la testele în care trebuiau să facă diverse asocieri de cuvinte, după ce au beneficiat de o siestă. Cercetătorii americani au explicat faptul că rezultatele acestui studiu i-au făcut să ajungă la concluzia că somnul REM stimulează creativitatea, ajutînd creierul să facă asocieri noi între idei neînrudite. Pentru problemele de creativitate pe care pacienţii le consultaseră deja, trecerea timpului este suficientă pentru găsirea unei soluţii. În cazul problemelor noi, doar somnul REM contribuie la creşterea creativităţii.

Specialiştii din cadrul Universităţii San Diego au testat impactul somnului asupra creativităţii folosind un test de creativitate intitulat ”Remote Associates Test” (RAT). Participanţilor le-au fost arătate mai multe grupuri de trei cuvinte şi au fost rugaţi să precizeze un al patrulea cuvînt care să aibă legătură cu toate celelalte trei cuvinte. Voluntarii au fost testaţi de dimineaţă şi, din nou, după-amiază, după o siestă în timpul căreia au beneficiat fie de o repriză de somn REM, fie de o repriză de somn fără REM, fie de o simplă perioadă de odihnă, fără somn. Deşi voluntarii care au beneficiat de o simplă perioadă de odihnă şi cei de o repriză de somn fără REM au avut acelaşi interval de timp pentru a rezolva testul, nu au reuşit să îşi îmbunătăţească rezultatul la testul RAT. În schimb, voluntarii din grupul persoanelor care au avut parte de somn REM şi-au îmbunătăţit performanţele la testul de după-amiază cu pînă la 40%, comparativ cu cele înregistrate la testul de dimineaţă.

Somnul devine tot mai important pe măsură ce înaintăm în vîrstă. Persoanele adulte de vîrstă mijlocie care dorm prea puţin se confruntă cu un risc sporit de apariţie a hipertensiunii. Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Chicago este printre primele cercetări care măsoară în mod direct durata somnului la adulţii de vîrstă mijlocie şi a relevat faptul că o oră pierdută de somn, în fiecare noapte, timp de cinci ani, creşte riscul de apariţie a hipertensiunii cu 37 de procente. Adulţii au nevoie de 7-9 ore de somn în fiecare noapte, dar multe persoane obişnuiesc să doarmă mult mai puţine ore pe noapte. Studiile din ultimii ani au relevat consecinţele acestui detaliu asupra stării lor de sănătate.

La copii, lipsa somnului duce la creşterea riscului de apariţie a obezităţii, depresiei şi hipertensiunii. La adulţii de vîrsta a treia, lipsa somnului determină creşterea riscului de căderi accidentale în timpul zilei. La adulţii de vîrstă mijlocie provoacă creşterea riscului de apariţie a infecţiilor, maladiilor cardiace, atacurilor cerebrale şi a cancerului. Medicii au realizat acest studiu pe un eşantion alcătuit din 578 de adulţi a căror medie de vîrstă era de 40 de ani. S-au efectuat diverse măsurători ale tensiunii arteriale şi s-au cuantificat orele dormite de fiecare persoană. Doar 1% din totalul grupului de studiu a dormit opt ore sau mai mult de opt ore pe noapte. Aceşti voluntari au dormit, în medie, şase ore pe noapte. Cei care au dormit mai puţin sînt mai expuşi riscului de a se îmbolnăvi de hipertensiune, în următorii cinci ani. Fiecare oră de somn pierdută cauzează creşterea acestui risc.

Acelaşi studiu a relevat faptul că bărbaţii, în special bărbaţii de culoare, dorm mult mai puţin decît femeile albe participante la acest experiment, acestea fiind mai puţin expuse riscului de a suferi din cauza hipertensiunii. Această descoperire i-a determinat pe cercetători să afirme că hipertensiunea bărbaţilor afro-americani ar putea fi cauzată, în parte, de durata somnului. Rezultatele acestui studiu nu au fost explicate de sindromul apneei în somn (SAS), ce produce un sforăit puternic, despre care se ştie că produce creşterea riscului de apariţie a hipertensiunii. Persoanele care au dormit cele mai puţine ore pe noapte se confruntă cu riscul de apariţie a hipertensiunii, indiferent dacă au sforăit sau nu. Cu toate acestea, au existat cîteva diferenţe pe sexe. La bărbaţi, lipsa somnului determină aceleaşi efecte, indiferent dacă ei sforăie sau nu. Însă la femei, cele care sforăie sînt mult mai expuse riscului de a suferi de hipertensiune.

Este nevoie de studii suplimentare, care să determine dacă o creştere a numărului de ore dormite determină scăderea riscului de apariţie a hipertensiunii, o maladie ce afectează o treime dintre americani şi care provoacă şapte milioane de decese pe plan mondial, în fiecare an.