Sonda spaţială americană Stardust-NExT şi-a îndeplinit obiectivul şi a zburat la mică distanţă de cometa Tempel 1, în noaptea de luni spre marţi, reuşind să transmită către Terra numeroase fotografii şi date ştiinţifice preţioase, au anunţat, ieri, cercetătorii americani. A fost pentru a doua oară în istorie când o sondă spaţială a observat de la o distanţă foarte mică aceeaşi cometă. Cele două misiuni au avut loc la un interval de cinci ani.

Stardust-NExT s-a apropiat la o distanţă de 178 de kilometri de cometa Tempel 1, marţi, la ora 04.39 GMT. Imaginile transmise de sonda americană au arătat în premieră craterul cu un diametru de circa 150 de metri de pe această cometă, creat în 2005, la impactul cu proiectilul lansat de sonda Deep-Impact. Instrumentele de pe Deep-Impact au colectat particulele de praf ridicate în urma şocului, iar datele ştiinţifice transmise pe Terra sunt analizate în continuare.

Un alt obiectiv major al misiunii sondei Stardust-NExT a constat în determinarea schimbărilor suferite la suprafaţa cometei din anul 2005, după o rotaţie completă în jurul Soarelui. Cele mai recente fotografii ale aceleeaşi părţi a cometei, făcute în 2005, arată o eroziune de 20-30 de metri pe o suprafaţă de câteva sute de metri. Unele dintre cele 72 de imagini transmise de Stardust au arătat şi părţi nevăzute ale cometei Tempel 1, al cărei nucleu are un diametru de circa şase kilometri. În afara acestor fotografii, sonda Stardust-NExT (New Exploration of Tempel) a transmis şi numeroase date despre compoziţia cometei, traversând enormul nor alcătuit din bucăţi de rocă, gheaţă şi praf ce formează coada cometei. Zgomotele făcute de particulele care au lovit sonda Stardust au fost înregistrate, iar savanţii americani au rulat această înregistrare în timpul conferinţei de presă.

Datele culese în timpul acestei misiuni vor oferi noi informaţii importante despre formarea şi evoluţia acestui tip de comete, a căror orbită o intersectează pe cea a planetei Jupiter. Cometele sunt blocuri de gheaţă amestecată cu alte materiale care au apărut în momentul formării sistemului nostru solar, în urmă cu circa 4,5 miliarde de ani. Acestea au bombardat din abundenţă planetele şi sateliţii acestora, aşa cum o dovedesc, de exemplu, numeroasele cratere de pe Lună. Sonda americană Stardust a fost lansată în anul 1999, pentru a colecta eşantioane de materie din coada cometei Wild 2 şi praf interstelar, care au fost apoi aduse pe Terra cu ajutorul unei capsule ce s-a desprins de sondă. Stardust a fost reconvertită de specialiştii NASA pentru această a doua misiune.