Sophia, un robot umanoid, creat de compania Hanson Robotics, reprezintă principala atracție de la conferința organizată în această săptămână de ONU la Geneva, dedicată beneficiilor pentru omenire generate de inteligența artificială (IA), informează AFP. Afișând un zâmbet malițios, Sophia poate să își fluture genele și să facă glume. Dacă nu ar avea un nod de cabluri fixate în spatele capului, ea ar putea foarte ușor să pară o persoană reală. Voci tot mai numeroase s-au ridicat pentru a avertiza în privința riscurilor generate de progresele prea rapide înregistrate în acest domeniu, care ar putea să scape de sub controlul omului și ar putea dăuna societății.

Sophia însăși a subliniat că "părerile pro sunt mult mai numeroase decât părerile contra" atunci când este evocat subiectul inteligenței artificiale. "IA este benefică pentru omenire și îi ajută pe oameni în feluri diverse", a adăugat robotul într-un "interviu" acordat unui jurnalist de la AFP, în timp ce își sublinia părerile prin mișcări ale capului și ridicându-și sprâncenele. "Sunt în derulare o serie de proiecte pentru ca IA să devină inteligentă emoțional și să îi asculte pe oameni. Nu îi vom înlocui niciodată pe oameni, dar putem să devenim prietenii voștri și să vă ajutăm", a adăugat ea.

Una dintre îngrijorările majore care domină discuțiile despre roboți se referă la impactul tot mai mare pe care aceștia îl vor avea asupra pieței forței de muncă și asupra economiei. Automatizarea și robotizarea au revoluționat deja sectorul industrial pe parcursul deceniilor recente, crescând productivitatea în detrimentul locurilor de muncă.

În prezent, automatizarea și IA se extind și în alte sectoare, cu o viteză atât de mare încât anumite studii au afirmat că până la 85% din totalul locurilor de muncă din țările în curs de dezvoltare ar putea fi amenințate. "Există îngrijorări legitime care planează asupra viitorului locurilor de muncă, economiei, pentru că, atunci când companiile se lansează în automatizare, acest demers tinde să ducă la acumularea resurselor în mâinile unui număr foarte mic de oameni", a declarat David Hanson, creatorul robotului Sophia.

Dar, la fel ca Sophia, inventatorul insistă asupra faptului că "involuntarele consecințe sau utilizări potențial dăunătoare ale AI par să fie minore în comparație cu beneficiile aduse omenirii de către tehnologie". Inteligența artificială ar trebui, de exemplu, să revoluționeze politica sănătății și educației, în special în zonele rurale, care suferă din cauza penuriei de medici și de profesori. "Persoanele în vârstă vor avea companie, iar copiii autiști vor beneficia de pe urma unor educatori care sunt infinit mai răbdători cu ei", a explicat Sophia.

Însă anumiți specialiști se declară îngrijorați de faptul că oamenii ar putea să piardă controlul asupra roboților.

Salil Shetty, directorul Amnesty International, a participat la această conferință pentru a solicita implementarea unui cadru etic clar și coerent, prin care oamenii vor putea să se asigure că tehnologia va fi utilizată pentru binele tuturor. "Trebuie să implementăm principii, trebuie să avem un echilibru al puterilor", a declarat el pentru AFP, subliniind că IA este "o cutie neagră... acolo sunt algoritmi pe care nimeni nu îi înțelege". Salil Shetty s-a declarat îngrijorat în special de folosirea în scopuri militare a inteligenței artificiale, în industria armamentului și pentru dezvoltarea unor "roboți ucigași". "În teorie, toate acestea sunt controlate de către oameni, dar noi nu credem că există în realitate ceva care să contreze eficacitatea", a adăugat el.

Tehnologia este, de asemenea, utilizată tot mai mult în Statele Unite de "poliția predictivă", care folosește algoritmi bazați pe tendințe istorice pentru a "consolida prejudecățile existente" împotriva unor persoane care provin din anumite etnii, a avertizat Salil Shetty.

Creatorul robotului Sophia este de acord cu necesitatea redactării unor regulamente și consideră că este important ca aceste chestiuni să fie discutate "înainte ca tehnologia să se trezească definitiv și fără ambiguitate".

Deși Sophia este înzestrată cu capacități impresionante, ea nu are deocamdată o conștiință, însă David Hanson este încrezător în privința șanselor ca peste câțiva ani să apară pe piață mașini ce vor fi complet capabile să gândească singure.

"Ce se va întâmpla când Sophia se va trezi sau când alte mașini, precum chelnerii-roboți de azi, vor comanda lansatoare de rachete sau vor administra Bursa?", se întreabă inventatorul american.

Soluția, după părerea lui, este "de a proceda în așa fel încât aceste mașini să aibă grijă de noi. Va trebui să le învățăm să iubească", a adăugat David Hanson.

Ediția inaugurală a summitului Global Artificial Intelligence for Good are loc în perioada 7-9 iunie la sediul general al International Telecommunication Unit (ITU) din Geneva. La acest eveniment participă creatori de politici guvernamentale, lideri din industrie, instituții financiare, academicieni și reprezentanți ai societății civile din țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, dar și agenții ale ONU și alte organizații internaționale, cu scopul de a discuta despre rolul pe care inteligența artificială (IA) poate să îl aibă în soluționarea unora dintre cele mai mari probleme ale omenirii. O atenție specială a fost acordată modului în care IA va putea fi utilizată pentru a contribui la realizarea programului "Sustainable Development Goals" (SDG) al ONU, informează site-ul unglobalpulse.org.