Uitaţi-vă la harta votului american şi veţi putea spune, cu bun simţ: Trump a câştigat pe bună dreptate alegerile. Aproape toată harta SUA e roşie, cu excepţia câtorva state, pe margini, şi a Illinois, în centru-nord.
Nimic mai înşelător. De multe ori, celălalt candidat, democratul, a câştigat cu exact aceeaşi ''colorare'' a hărţii. Şi asta datorită (din cauza) sistemului electoral american, care nu se bazează (în primul rând) pe votul popular, ci pe reprezentanţi ai statelor (electori), în număr oarecum proporţional cu populaţia statului respectiv, care sunt adjudecaţi de câştigător ÎN TOTALITATE, chiar dacă în statul respectiv 49,9% au votat cu învinsul! Mai mult decât atât, unii au câştigat votul popular (Al Gore, cel mai de curând), nu şi Preşedinţia.
Centrul Statelor Unite, cele colorate cu roşu în aproape toate alegerile prezidenţiale americane, e profund conservator şi, prin urmare, republican. Dar au mai puţini electori decât marile aglomerări urbane de pe coastele de est şi de vest. Au şi mai puţină populaţie, sunt şi mai puţin importante din punct de vedere decizional şi economic. California (democrată) are 55 de electori, în vreme ce Missouri - doar 10. New York (democrat) are 29, Oklahoma - doar 7. Illinois (democrat) 20, vecinul său Wisconsin - doar 10. Ş.a.m.d.
Şi-atunci, cum a câştigat Donald Trump?! Şi unde sunt cohortele de femei - egale cu bărbaţii şi ca număr, nu? - care de obicei stăteau acasă şi care acum ar fi venit s-o voteze pe Hillary?! A câştigat datorită votului din ''statele-cheie''. Adică state ale căror votanţi ''se sucesc'' de la un ciclu electoral la altul, nu sunt captivi unui partid sau altul (ca Teleorman, bunăoară :-) şi au şi un număr considerabil de electori: Florida, Ohio, North Carolina, Pennsylvania, Michigan, New Hampshire, Arizona, Wisconsin, Iowa, Utah, Colorado, Minnesota. Or, cu excepţia ultimelor două, toate celelalte au fost câştigate - unele neaşteptat! - de către Trump!
Cât priveşte femeile, 63% (!) l-au preferat pe Donald, şi anume cele mai multe, cele cu studii medii! Aşadar, nu a fost o bătălie electorală pe sexe, ci una pe clase sociale. Pentru restul victoriei, şi-a făcut treaba mesajul populist, belicos, rasist, anti-islam şi anti-emigraţie, pentru care electoratul american nu deţine vreun vaccin-minune. Şi a mai fost ceva: prestaţia mediocră, cel mult ''bunicică'' a preşedintelui democrat Obama, care după două mandate terne - în politica economică, externă şi eşuarea celebrului său program Obamacare - era normal să fie succedat, prin rotaţia firească, de un republican.
S-a spus la un moment dat că până şi o maimuţă ar câştiga împotriva lui Donald Trump. În realitate, lucrurile au stat exact invers: oricine ar fi câştigat împotriva candidatului democrat, în anul de graţie 2016 - chiar şi unul slab. A câştigat unul excentric.