De Ziua internațională a copilului cu cancer, medici din țară trag unele semnale de alarmă referitoare la criza pediatrilor oncologi. În România nu există medici oncologi pediatri tineri, în condițiile în care mai sunt doar 29 de astfel de specialiști în funcție, iar o parte dintre ei se află în pragul pensionării, a declarat, luni, 15 februarie, președintele Societății Române de Hemato-Oncologie Pediatrică, conf. dr. Monica Dragomir, șeful Secției de oncologie pediatrică de la Institutul Oncologic București, citată de Agerpres. ”Supra-specializarea hematologie și oncologie pediatrică a fost desființată cu mai mult de 10 ani în urmă. A fost reînființată, pe hârtie, în 2012, iar anul trecut a fost aprobată de către Ministerul Sănătății, conform standardelor europene, dar din 2 februarie 2015 până acum nu am reușit să găsim modalitatea de a aplica (...) din simplul motiv că ea durează doi ani, este cu scoatere din producție, perioadă în care candidații ar trebui să-și plătească și cursurile și să se și întrețină”, a precizat conf. dr. Monica Dragomir. Ea atras atenția și asupra lipsei asistentelor din secțiile și compartimentele de oncologie pediatrică, în condițiile în care activitatea medicală depusă este similară secțiilor de terapie intensivă, iar personalul se confruntă cu stres psihologic și un volum mare de muncă. Conferențiarul a atras atenția că personalul medical este insuficient nu doar din cauza dificultății muncii depuse, ci și a lipsei sporurilor. Ea a menționat că în Europa, conform statisticilor din 2014, în fiecare an sunt diagnosticate 35.000 de cazuri noi de cancer, dintre care 15.000 la copii cu vârste sub 15 ani, iar 20.000 la categoria de vârstă 15 - 24 de ani. Două treimi dintre supraviețuitori se confruntă cu efecte secundare tardive, care le afectează calitatea vieții. Conform estimărilor, unul din 300 de nou-născuți va dezvolta un cancer până la vârsta de 20 de ani. Cazurile de cancer la copii sunt mult diferite față de ale adulților, astfel că prima categorie se confruntă mai ales cu boli de sânge, leucemii, limfoame și tumori cerebrale. Dragomir a explicat că tendința globală în Europa, dar și în România este de creștere a incidenței cancerelor, estimările fiind că în România această creștere ar fi de la 11,6 la 13,7% la suta de mii de locuitori. De asemenea, în România, anul trecut au fost diagnosticați 550 de pacienți noi cu afecțiuni maligne. Rata de supraviețuire la nivel global în cazul copiilor bolnavi de cancer este de 80%, însă 6.000 de copii mor în fiecare an de cancer. De asemenea, în Europa, cancerul este prima cauză de mortalitate la copii cu vârste mai mari de un an. În cazul cancerelor cu prognostic bun, șansa de supraviețuire pe termen lung, adică peste cinci ani, este de peste 85%, a precizat conf. univ. dr. Dragomir. În fostele țări socialiste, diferențele în ce privește rata de supraviețuire față de valorile înregistrate la nivel global sunt cuprinse între 10 și 20%. În România, diferența este mai mică de 10%, a precizat dr. Dragomir, care a atras atenția însă asupra schimbărilor semnificative înregistrate în ultimii 30 de ani, în contextul în care, în anii '70 - '80, rata de supraviețuire depășea cu puțin 50%. Ea a menționat că, în cazul anumitor tipuri de cancer, diferențele de supraviețuire sunt chiar de 25 - 30% față de situația din UE.