Din 2008, la fiecare 18 noiembrie se celebrează Ziua Europeană de Informare despre Antibiotice (ZEIA). Ea reprezintă, pentru întreaga Europă, oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme serioase a sănătăţii publice: rezistenţa la antibiotice (RA). Tema ZEIA 2011 este: „Antibioticele - antimicrobiene puternice, dar vulnerabile”, iar scopul stabilit a fost de încurajare a prescrierii raţionale a antibioticelor, astfel încât acestea să rămână un instrument sigur şi eficient şi în viitor. „Ambele converg către un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare. Rezistenţa la antibiotice apare atunci când microorganisme precum bacteriile şi unele ciuperci sensibile la antibiotice nu mai reacţionează la acestea din cauza adaptării naturale a microbilor sau a uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete)”, spun medicii Direcţiei de Sănătate Publică Judeţeană (DSPJ) Constanţa, într-un comunicat.

PREVENIREA REZISTENŢEI LA ANTIBIOTICE A preveni rezistenţa la antibiotice înseamnă a utiliza raţional şi echilibrat antibioticele disponibile, dar şi a preveni şi controla cât mai eficient bolile infecţioase.

ÎNTRE MICROBII REZISTENŢI LA ANTIBIOTICE SE NUMĂRĂ, AZI, BACTERII PRECUM ESCHERICHIA COLI, MYOBACTERIUM TUBERCULOSIS (CAUZA TBC), NEISSERIA GONORRHOEAE (CAUZA GONOREII), STAPHYLOCOCCUS AUREUS ŞI STREPTOCOCCUS PNEUMONIAE – DACĂ ESTE VORBA DE COMUNITĂŢI, SAU ENTEROCOCCUS FAECIUM ŞI ENTEROCOCCUS FAECALIS - DACĂ ESTE VORBA DE SPITALE

„O parte din cele 150.000 de decese consecutive celor aproximativ 440.000 de cazuri noi de tuberculoză rezistente la multiplii agenţi antimicrobieni raportate în 64 de ţări sunt legate de RA, precum rifampicina. Rezistenţa la doxicilină este semnalată în majoritatea ţărilor malario-endemice”, spun medicii DSPJ. În UE, 25.000 de persoane din 400.000 infectate în fiecare an recent mor din cauza unor infecţii bacteriene grave şi rezistente la antibiotice, cele mai multe dobândite în unităţile spitaliceşti (nozocomiale).

În lumina ultimului Eurobarometru tematic (2010), românii sunt printre europenii cei mai puţin informati privind ineficienţa antibioticelor împotriva viruşilor şi obţin cel mai uşor astfel de medicamente fără să treacă pe la medic – factorii care generează consum abuziv de antibiotice. În opinia specialiştilor, principalele cauze pentru creşterea RA la noi sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor. În privinţa căilor de urmat, Ministerul Sănătăţii a făcut recent apel la managerii şi medicii din spitale, medicii de familie, publicul larg şi la mass-media pentru a colabora în promovarea folosirii adecvate a antibioticelor şi informarea pacienţilor despre rezistenţa la antibiotice şi alte riscuri ale utilizării lor incorecte, incluzând efectele adverse. Dincolo de responsabilităţile autorităţilor sanitare, măsuri simple stau la îndemâna publicului larg pentru combaterea infecţiilor şi a rezistenţei la antibiotice: respectarea planurilor de vaccinare, controlul purtătorilor de microbi (al vectorilor) prin acţiuni susţinute de igienă comunitară, respectarea consecventă a normelor de igienă în gospodării şi la pregătirea hranei, spălarea mâinilor. „Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele cu antibiotice oricând este cazul, precum şi refuzul auto-medicaţiei pot avea efecte salutare pentru sănătatea proprie precum şi pentru aceea a comunităţilor. Un procent ridicat al infecţiilor nozocomiale sunt cauzate de bacterii rezistente la antibiotice. În ultimii ani, infecţiile nozocomiale raportate pe plan naţional au înregistrat o scădere uşoară, cifrându-se la 8.370 raportate la circa patru milioane internări în 2010”, se mai arată în comunicatul DSPJ.