Procesul lui Alexandru Vişinescu a început cu o... amânare. Curtea de Apel Bucureşti a început, ieri, judecarea în dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu, soţia unuia dintre deţinuţii politici care au fost încarceraţi în Penitenciarul Râmnicu Sărat cerând instanţei daune morale şi materiale de 100.000 de euro. La primul termen al procesului în care Alexandru Vişinescu este acuzat de moartea a 12 deţinuţi politici în perioada în care a condus Penitenciarul Râmnicu Sărat, instanţa a admis cererea de a fi parte civilă în cauză formulată de Nicoleta Eremia, soţia fostului general Ion Eremia, care a fost încarcerat la Penitenciarul Râmnicu Sărat în perioada în care unitatea a fost condusă de Vişinescu. Aceasta a dat o declaraţie în faţa instanţei, în care a arătat de ce doreşte să fie parte civilă în cauză, şi a precizat că cere daune de 100.000 de euro, din care 20.000 de euro daune morale şi 80.000 de euro daune materiale, întrucât a suferit foarte mult, în perioada regimului comunist, din cauza funcţiei deţinute de soţul ei şi a faptului că acesta a fost deţinut politic. Instanţa a admis cererea acesteia de a se constitui parte civilă şi, totodată, a dispus să fie trimise adrese în numele altor trei persoane care doresc să fie părţi civile în cauză, la Casa de Asigurări de Sănătate, la Casa de Pensii şi la administraţiile fiscale din sectoarele în care aceştia au domiciliile. Următorul termen de judecată a fost stabilit la 22 octombrie. Vişinescu a fost prezent la primul termen de judecată, acesta venind însoţit de un bărbat şi fiind reprezentat de un avocat.

Reamintim că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat, la 18 iunie, că Vişinescu a fost trimis în judecată pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). IICCMER a descoperit că Vişinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deţinuţi politici. În cei şapte ani în care a condus penitenciarul, acesta ar fi instaurat un regim de tortură şi teroare. Procurorii au arătat în rechizitoriu că, în perioada 1956-1963, Alexandru Vişinescu, în calitate de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, "a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi în acest penitenciar, prin privare de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestora, pe motive de ordin politic". În perioada în care la conducerea Penitenciarului Râmnicu Sărat a fost Alexandru Vişinescu, deţinuţii erau supuşi unor condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, fără să li se asigure un minim de medicamente şi fără să li se acorde îngrijiri sau asistenţă medicală adecvate, potrivit Parchetului instanţei supreme.