S&P Global a confirmat vineri ratingurile României la 'BBB-/A-3', dar a revizuit perspectiva de la stabilă la negativă, din cauza riscurilor fiscale și externe ridicate, se arată într-un comunicat al agenției.

S&P semnalează că mediul politic fragmentat și nesigur din România va întârzia probabil agenda de consolidare fiscală a noului Guvern și că toate cheltuielile mari înainte de alegeri au împins deficitul fiscal aproape de 8,7% din PIB în 2024, cu mult peste așteptările agenției, ceea ce semnalează, de asemenea, provocări în privința controlului costurilor într-o economie care încetinește.

Politicile fiscale mai laxe vor menține deficitele de cont curent mari și vor fi tot mai mult finanțate prin fluxuri care generează datorii, expunând astfel potențial România la șocuri legate de încrederea investitorilor străini.

'Prin urmare, ne-am revizuit perspectiva de la stabilă la negativă și am confirmat ratingurile noastre de credit suveran 'BBB-/A-3' pentru România', se menționează în comunicat.

Potrivit sursei citate, perspectiva negativă reflectă opinia S&P privind sporirea riscurilor la adresa finanțelor publice ale României în următorii ani. Aceste evoluții urmează după deficite medii de 7,6% din PIB începând din 2020, în timp ce ponderea datoriei în PIB a crescut cu peste 15%.

În cazul scenariului negativ, S&P ar putea înrăutăți ratingurile dacă politicile Guvernului, alături de creșterea economică modestă, duc la deficite mai mari decât se estima pe termen mediu. În opinia agenției, aceasta ar avea ca rezultat o majorare mai semnificativă a datoriei publice și a poverii dobânzilor, afectând, de asemenea, deficitele de cont curent ale României.

În cazul scenariului pozitiv, S&P ar putea modifica perspectiva la stabilă dacă deficitele externe și fiscale ale României se reduc substanțial.

Agenția a înrăutățit perspectiva la negativă pentru a reflecta riscurile la adresa finanțelor publice ale României. În opinia S&P, livrarea planului de consolidare al Guvernului ar putea fi dificilă, nu în ultimul rând din cauza sporirii fragmentării politice, evidențiată de rezultatele alegerilor de anul trecut, precum și de perspectivele de creștere economică mai lentă.