ȘTIAȚI CĂ? Ex-bancherul Lucian Isar continuă, pe blogul său, să prezinte dedesubturile sectorului bancar. Ai auzit, spre exemplu, de creditele cu cash colateral? Probabil că nu. Ele sunt o surpriză pentru toți cei care intră în sistemul bancar românesc. Și asta pentru că, încă de la finele lui 1990, au existat împrumuturi în care colateralul reprezenta chiar și 140% din suma acordată (pentru a acoperi rezerva minimă de la acea vreme, așa numita RMO). Între timp, scrie Isar, justificările raționale pentru această practică au evoluat - „La început, era un instrument bun pentru a da o țeapă băncilor. Maniera de legare a colateralului la credit era deficitară, eroarea umană abunda, iar sistemul ceda fix când trebuia. Cum înceta serviciul datoriei, colateralul era decuplat de la credit. Ulterior, colateralul era un mod eficient de arbitraj al RMO, deoarece nu multe bănci luau în calcul asta la calculul prețului împrumutului. O altă justificare era utilizarea locală a banilor deja parcați în străinătate, fără ca posesorul să dea prea multe explicații. Practic, banii care stăteau într-o bancă străină erau folosiți drept garanție pentru a lua credit în România sau pentru scrisori de garanție“.

ȘPAGA 2.0 Nu lipsesc, desigur, practicile ilegale. De multe ori, cash-ul colateral este deținut, în acte, de așa-zise firme/persoane-bidon, entități folosite de „jmekeri“ cu acces la resursele statului, dar care nu pot justifica în nume propriu diverse afaceri & tranzacții. Vezi sectorul construcției de drumuri, segmentul feroviar sau cel farmaceutic. „Din când în când, persoanele în cauză au nevoie de bani sau de o „explozie“ a afacerilor declarate, de finanțare. Dar, cum volumul oficial de business nu justifică credite mari, firmele/persoanele-bidon se oferă să pună cash colateral. Banii sunt repatriați și spălați, după care acționează ca multiplicator pentru adevărații beneficiari, care prind contracte cu statul. Și în domeniul IT sunt foarte multe asemenea cazuri“, notează Lucian Isar. Evident, aceeași practică ajută la datul de șpagă - cash-ul primit pe lângă se plătește în tranșe mici și greu sesizabile. Culmea, mai spune fostul bancher, „supravegherea BNR știe, este informată, dar, din motive neclare, se preface că nu înțelege dinamica din spatele creditelor cu cash colateral, nici măcar atunci când este notificată în scris“.