Spania a preluat, vineri, preşedinţia prin rotaţie a UE, confruntându-se cu o dublă provocare: relansarea economică şi noua guvernare a unei Europe bicefale, după adoptarea Tratatului de la Lisabona, ce instituie şi o preşedinţie permanentă. Şeful Guvernului socialist, Jose Luis Rodriguez Zapatero, a cărui ţară se confruntă cu o recesiune profundă, a spus că marea sa prioritate este să scoată UE din criză şi să consolideze timida creştere economică din Europa. El a inaugurat această nouă eră instituţională în UE, dând asigurări, într-un mesaj dat publicităţii vineri, că implementarea Tratatului de la Lisabona va duce la o Europă mai eficientă şi mai dinamică.

Provocarea este mare: Zapatero va trebui să coopereze cu noul preşedinte permanent al UE, belgianul Herman von Rompuy, cu şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Astfel, Madridul, care îşi începe a patra sa preşedinţie semestrială a UE, va trebui să depăşească o serie de surse posibile de fricţiune şi de confuzii, în procesul implementării complexului Tratat de la Lisabona, un salt în necunoscut. Această preşedinţie va fi foarte importantă, pentru că va forma un nou model de cooperare între statele membre şi instituţiile UE, a subliniat preşedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. Van Rompuy, un negociator recunoscut, a spus că vrea să lucreze mână în mână cu Spania, dar şi-a marcat deja teritoriul, asigurându-şi preşedinţia tuturor summit-urilor organizate în următoarele şase luni. Zapatero a calificat drept o temă importantă a preşedinţiei spaniole consolidarea aparentei creşteri economice în Europa, bazându-se pe o evoluţie către o economie europeană mai productivă, inovativă şi durabilă. Dar, Spania, cu cei patru milioane de şomeri ai săi şi cu modelul imobiliar în curs de prăbuşire, nu este unul dintre elevii model ai clasei europene. Astfel, Zapatero, care se vrea la conducerea dosarului economic, urmat îndeaproape şi de Van Rompuy şi de Barroso, va trebui să îşi convingă partenerii de pertinenţa proiectului său de guvernare economică a UE. Madridul vrea să consolideze coordonarea luptei antiteroriste în Europa în timpul preşedinţiei spaniole la UE, pentru a contracara ameninţarea teroristă. Intenţia Spaniei este de a crea un fel de comitet european de coordonare antiteroristă, care să grupeze organisme naţionale din mai multe ţări pentru a prelua această sarcină. O reuniune pe această temă a responsabililor centrelor antiteroriste europene este prevăzută la 21 şi 22 ianuarie, la Madrid.

Premierul spaniol speră să îşi refacă imaginea pe plan internaţional, profitând de marile summit-uri bilaterale organizate la Madrid şi Barcelona, cu SUA (în mai, când va veni şi preşedintele american, Barack Obama), respectiv cu America Latină şi Uniunea pentru Mediterana (UPM). Consolidarea relaţiilor cu America Latină, o apropiere contestată de Cuba şi consolidarea UPM se numără printre priorităţile Madridului, pe lângă obiectivul global de consolidare a rolului şi a vocii Celor 27 pe plan internaţional. Agenda spaniolă vizează şi ”o Europă mai socială” şi dezvoltarea egalităţii între bărbaţi şi femei.