ACTIVITATE BURSIERĂ Diferenţa dintre costurile obligaţiunilor spaniole şi germane a atins un nou nivel record, pe fondul îngrijorărilor legate de datoria Spaniei. Randamentele bondurilor Germaniei au scăzut la 1,34%, în timp ce pentru Spania a fost o creştere de 0,07%, la 6,55%. În acelaşi timp, randamentul bondurilor Italiei a depăşit 6%. Totodată, pieţele europene au fost afectate, la deschidere înregistrându-se pierderi de peste 1%. Economia Spaniei a devenit principala îngrijorare a investitorilor. Banca spaniolă Bankia, care a fost creată din fuziunea câtorva creditori regionali cu dificultăţi, a cerut fonduri de salvare de 19 miliarde de euro, o sumă mult mai mare faţă de estimările iniţiale.

Boom-ul imobiliar urmat de falimentarea sectorului a lăsat industria bancară extrem de slăbită. De asemenea, Spania, având unul din cele mai ridicate nivele de şomaj din Zona Euro, face eforturi să strângă suficiente taxe pentru finanțarea consumului. Guvernatorul Băncii din Spania, Miguel Angel Fernandez Ordonez, a precizat că Executivul spaniol estimează că în acest an, veniturile din taxe vor fi mai mici şi cheltuielile ar putea fi mai mari decât se preconizase. În plus, trei bănci spaniole de economii, Ibercaja, Liberbank şi Caja3, au decis să fuzioneze pentru întărirea bilanţurilor financiare slăbite. După fuziune, Ibercaja va deţine 46,5% din noua bancă, Liberbank-45,5% şi Caja3 - 8%, potrivit reglementatorului pieţei financiare din Spania. Fuziunea va duce la constituirea celei de-a şaptea cea mai mare instituţie de împrumuturi din Spania, cu active de 120 de miliarde de euro.

CAPITAL DE IMAGINE Germanii sunt consideraţi cei mai muncitori şi cel mai puţin corupţi din cadrul UE, în timp ce Grecia este percepută negativ, conform unui sondaj efectuat în opt state europene. Europenii percep Germania condusă de Angela Merkel mai favorabil decât orice alt stat membru al UE, dar cei mai mulţi consideră că integrarea europeană a afectat economiile ţărilor proprii, conform unui sondaj efectuat de Pew Research Center. Germania este singura ţară ai cărei cetăţeni cred în proporţie de 59% că integrarea europeană a avut efecte pozitive. La polul opus, 70% dintre greci cred că integrarea europeană i-a afectat profund. Sondajul a fost efectuat în perioada martie – aprilie, în Marea Britanie, Franţa, Germania, Spania, Italia, Grecia, Polonia şi Cehia.

COSTURI RIDICATE Banca Naţională a Greciei, cea mai mare bancă elenă, avertizează populaţia din Grecia că ieşirea din Zona Euro ar conduce la prăbuşirea nivelului de trai, scăderea cu peste jumătate a veniturilor şi creşterea abruptă a inflaţiei şi şomajului. Instituţia de credit notează într-un raport că riscul ieşirii Greciei din Zona Euro nu mai este doar teoretic şi avertizează că urmările unei astfel de decizii ar fi dramatice. Alegerile anticipate programate în Grecia pentru 17 iunie ar putea determina dacă statul va rămâne în Zona Euro cu preţul respectării măsurilor de austeritate convenite cu UE şi FMI. Banca notează că venitul per capita s-ar prăbuşi cu cel puţin 55%, noua monedă s-ar deprecia cu 65% faţă de euro, înainte să se stabilizeze, iar recesiunea, care durează deja de cinci ani, s-ar adânci cu 22%. Şomajul ar creşte la 34%, de la 22% în prezent, iar inflaţia ar urca de la 2% la 30%.

SURSA BANILOR Grecia primeşte în continuare miliarde de euro sub formă de ajutor, de la Troica creditorilor externi (UE, FMI şi BCE), însă banii revin aproape în totalitate la creditori, sub formă de dobânzi şi nu sunt folosiţi pentru plata unor servicii publice vitale. Al doilea pachet de ajutor financiar extern, de 130 de miliarde de euro, este folosit mai ales pentru plata dobânzilor la datoria ţării, în timp ce economia ţării continuă să aibă dificultăţi. Deşi procesul nu are sens din punct de vedere economic, are o oarecare logică din perspectiva politicii finanţelor în Zona Euro. În timp ce îşi plătesc banii care le sunt datoraţi, Comisia Europeană, FMI şi BCE blochează şi alte fonduri destinate menţinerii activităţii Guvernului Greciei. Troica încearcă să pună presiune pe Grecia pentru a face mai mult în pivinţa colectării taxelor.

Printr-un sistem elaborat de plată intrat în vigoare după alegerile din 6 mai, care au adus Grecia în impas politic, cei trei mari creditori virează bani într-un cont escrow în Grecia, dar pe care statul elen nu-l poate accesa. Banii stau în acest cont două-trei zile, înainte de a se întoarce înapoi la Troică, sub formă de dobânzi la obligaţiunile elene pe care Europa le-a acceptat prin termenii acordului de ajutor financiar în februarie. Circa trei sferturi din datoria Greciei, 185 miliarde de euro, este deţinută acum de unul din cei trei membri ai Troicii, potrivit estimărilor băncii de investiţii UBS. BCE, mai ales, vrea să-i fie plătite toate datoriile, întrucât pentru a calma pieţele financiare, banca a cumpărat obligaţiuni elene de miliarde de euro cu termene lunare de plată. La prima vedere, europenii împrumută de fapt Greciei bani, pentru ca aceasta să poată plăti banii pe care i-a împrumutat de la ei. Astfel de aranjamente sunt obişnuite în cazul guvernelor în pericol de a intra în incapacitate de plată. Motivul situaţiei este că guvernele nu pot da faliment precum companiile. Creditorii nu pot vinde ţările pe bucăţi, pentru a-şi recupera o parte a banilor. Astfel, creditorii au interesul de a se asigura că ţările continuă să-şi plătească datoriile, chair dacă asta înseamnă că trebuie să le împrumute banii necesari.

Din mai 2010, Grecia a primit circa 140 de miliarde de euro din banii contribuabililor europeni, pentru a împiedica o prăbuşire a ţării şi o criză care ar ameninţa întreaga Zonă Euro. Din această sumă, statul elen a folosit două treimi pentru a plăti deţinătorilor de obligaţiuni şi Troicii. Doar o treime a fost alocată finanţării funcţionării statului, cu o sumă extrem de mică cheltuită pe proiecte de stimular a economiei.

CRIZA LOVEŞTE CONSUMUL Cheltuielile de consum din UE au scăzut în medie cu 0,2% în primul trimestru din 2012, la nivelul celor 27 de state membre, chiar dacă au înregistrat creşteri în 15 ţări, potrivit Barometrului cheltuielilor de consum al Visa Europe. Astfel, trendul general descrescător înregistrat de la jumătatea anului 2011 a continuat şi în primul trimestru din 2012. Situaţia cheltuielilor de consum din cele mai mari economii europene este mixtă. Creşterea anuală moderată înregistrată de Franţa (2%) a fost mai mult decât contrabalansată de scăderile din Germania (-1%), Italia (-1,2%) şi Marea Britanie (-0,1%). În linie cu trendurile recente, ţările cel mai puternic afectate de criza datoriilor suverane continuă să înregistreze cele mai slabe performanţe. Cea mai mare scădere a cheltuielilor de consum s-a înregistrat în Grecia (-12,7%), în timp ce declinul a continuat în Irlanda (-5,1%) şi Portugalia (-4,1%). În acelaşi timp, cheltuielile de consum au înregistrat creşteri solide în Estonia, Letonia, Polonia şi Slovacia. Mai mult, toate ţările cu excepţia Letoniei au raportat, în primul trimestru din 2012, avansuri mai mari decât în trimestrul anterior.

Barometrul cheltuielilor de consum din UE al Visa Europe s-a realizat pe baza sumelor cheltuite efectiv, nu pe sentiment sau opinii, aceste date fiind ajustate ulterior cu volumul emiterilor de carduri Visa, preferinţele de plată ale consumatorilor şi inflaţia. Spre deosebire de alţi indicatori sau alte studii care au la bază sentimentul sau opiniile din anumite sectoare, acest barometru reflectă cu exactitate cheltuielile de consum reale de pe teritoriul UE, luând în considerare tendinţa tot mai mare a consumatorilor de a plăti cu cardul, dat fiind că un euro din fiecare şapte cheltuiţi în Europa este plătit cu un card Visa. Barometrul cheltuielilor de consum din UE al Visa Europe a fost realizat pe baza cheltuielilor efectuate de pe toate cardurile emise de Visa – de debit, de credit şi preplătite.