• Evaluarea riscurilor • Europa de Sud-Est devine principala poartă de acces în UE pentru traficul de droguri, arme şi fiinţe umane, relevă un raport Europol, ce ar putea afecta încercările României şi Bulgariei de aderare la Spaţiul Schengen. Informaţia este cuprinsă într-un raport Europol, făcut public ieri, realizat pe baza a peste 70.000 de pagini de informaţii secrete obţinute de la forţe separate de poliţie, în ultimii doi ani. Trei porturi de la Marea Neagră, Odessa, Constanţa şi Varna, au fost identificate ca puncte de tranzit sau de intrare a cocainei din America Latină. “Din sud-estul Europei, Bulgaria serveşte ca şi punct de trecere pentru navele din America Latină, de trafic de cocaină din vestul Africii via Turcia, la fel ca şi rutele balcanice pentru grupurile criminale italiene”, se precizează în anuarul de analiză intitulat „Evaluarea riscului crimei organizate în Europa”. Operaţiunile de transport de cocaină se realizează prin includerea produselor în navele ce transportă fructe, dar şi neutralizarea lor în diferite soluţii, cum ar fi cafeaua, vinul, răşini de polistiren sau de textile. În sud-estul Europei s-a observat o expansiune a traficului în ultimii ani ca rezultat al creşterii traficului prin Marea Neagră, înmulţirea rutelor prin Balcani de transport de mărfuri ilicite în/şi din UE, dar şi o creştere semnificativă a imigraţiei ilegale via Grecia.

• Exportarea problemelor • Raportul notează că, în timp ce grupurile de crimă organizată devin tot mai multietnice şi celulare, bandele vorbitoare de albaneză reprezintă una din cele mai mari probleme. În cadrul UE, grupurile vorbitoare de albaneză sunt active în traficul de cocaină, heroină, droguri sintetice şi canabis. În privinţa traficului de arme, raportul vorbeşte despre mari depozite ilegale în Albania, Bosnia-Heţegovina şi Croaţia şi despre acces la cantităţi considerabile de arme cum ar fi lansatoare de rachete antitanc şi echipament antiaerian. „Grupurile vorbitoare de albaneză, cele turceşti şi cele din fosta Uniune Sovietică încearcă să-şi extindă interesele în UE şi ar putea exploata oportunităţile din posibila aderare a Bulgariei şi României la spaţiul Schengen şi recentele şi posibilele viitoare măsuri de eliminare a vizelor de intrare în UE pentru statele din Balcanii de Vest, Ucraina şi R. Moldova”, se precizează în raport.

Studiul mai notează că bandele exploatează revoltele din Libia şi Tunisia. Totodată, criza economică îi face pe tot mai mulţi experţi din domeniile logisticii maritime, farmaceuticii, ingineriei, dreptului şi justiţiei să colaboreze cu infractorii. Şi tot mai mulţi oameni sunt dispuşi să lucreze ca transportatori de droguri sau bani. Sofisticarea la care s-a ajuns în traficul cu fiinţe umane a făcut ca o bandă irakiană din Elveţia să cumpere o mică societate aeriană pentru a trafica persoane. Un alt grup a închiriat de două ori avioane pentru a transporta afgani din Grecia în Italia. Grupurile infracţionale folosesc fonduri offshore din centre bancare, precum Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite, pentru a spăla bani. Spania şi Portugalia reprezintă centrul de greutate al nucleului de criminalitate din sudul UE, în cadrul căreia Europol identifică şi alte patru epicentre de delicvenţă internaţională (Olanda şi Belgia, Estonia şi Letonia, sudul Italiei şi Bulgaria, Grecia şi România).

• Restabilirea controalelor • Comisia Europeană a propus, ieri, o mai mare libertate în privinţa restabilirii controalelor la frontierele naţionale în cadrul Spaţiului Schengen, cum au cerut autorităţile franceze, preocupate de sosirea, pe teritoriul lor, a imigranţilor tunisieni ajunşi în Italia. Astfel de controale la frontiere trebuie să fie temporare. Decizia reflectă temerile apărute după sosirea în Italia a circa 25.000 de imigranţi ilegali din Africa de Nord, majoritatea tunisieni. Numai o ameninţare la adresa ordinii publice este în prezent considerată o justificare pentru reimpunerea controalelor la graniţe. Schimbările de reguli vor fi discutate de miniştrii de Interne din UE pe 12 mai şi ar trebui finalizate la summit-ul UE de luna viitoare. Zona Schengen acoperă 22 de state UE şi trei state non-UE, Islanda, Norvegia şi Elveţia.