Specialiștii atrag atenția că în România numărul persoanelor cu diabet și prediabet a crescut foarte mult iar autoritățile trebuie să ia măsuri urgente, printre acestea numărându-se realizarea Registrului Național Unic de Diabet, dar și adoptarea unui plan privind prevenția și diagnosticul timpuriu.

Directorul Direcției Programe Curative din cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Oana Costan, a declarat joi, potrivit unui comunicat de presă al organizatorilor, că bugetul alocat în acest an programului național de diabet zaharat este de cinci ori mai mare față de 2006. Acest buget reprezintă 21,77% din totalul creditelor de angajament alocate pentru medicamente în cadrul programelor naționale, a precizat ea.

"În ultimii 10 ani, numărul de pacienți care beneficiază de tratament pentru diabet zaharat aproape că s-a dublat: dacă în 2006 au fost tratați 363.131 bolnavi, în 2016 au intrat în program 712.414 bolnavi", a informat dr. Oana Costan în cadrul dezbaterii "Strategii prioritare în managementul diabetului zaharat de tip 2 — diagnostic timpuriu și acces la tratament eficient — priorități politice", organizată de revista Politici de Sănătate, sub auspiciile Comisiei pentru sănătate a Senatului.

Director executiv al Federației Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR), dr. Cristian Andriciuc, a subliniat importanța prevenției și a specialiștilor care să educe publicul.

"Studiul realizat de federație în rândul bolnavilor cu diabet zaharat relevă că 42% dintre pacienți nu știu ce este educația terapeutică și 50% din respondenți nu au discutat niciodată cu un dietetician", a declarat dr. Cristian Andriciuc.

"Nu știm câți pacienți și ce fonduri sunt necesare dacă nu avem registru național de diabet", a subliniat acad. prof. dr. Constantin Ionescu-Tîrgoviște de la Institutul Național de Diabet "Prof. dr. N. Paulescu", citat de același comunicat de presă.

La rândul său, prof. univ. dr. Amorin Popa, UMF Oradea, a evidențiat necesitatea înființării Registrului Național Unic de Diabet ca element esențial în stabilirea strategiei și a planului de dezvoltare a programului național în domeniu.

Specialistul a prezentat mai multe propuneri. "Ghidul național de diabet trebuie efectuat de societățile profesionale în domeniu. Referatele impuse de CNAS trebuie eliminate deoarece birocratizează la maximum asistența medicală, iar rolul responsabilului județean trebuie să fie mai pregnant, deoarece în prezent acesta nu are niciun control asupra unităților private și al unităților medicale din provincie, ceea ce duce la o risipă de medicamente. În plus, asistăm la o distribuție total neuniformă a serviciilor medicale pe teritoriul României: de exemplu în Bihor sunt 21 de diabetologi, Clujul are peste 40, iar în București sunt peste 150. O altă problemă este noul sistemul informatic, care colectează datele la nivel central, iar profesioniștii din județe nu mai au acces la aceste date și intrarea greoaie a bolnavilor în programul național de diabet", a declarat prof. univ. dr. Amorin Popa, potrivit sursei citate.

Una dintre soluțiile depistate de specialiștii prezenți la dezbatere este implicarea medicilor de familie.

"Costul pacientului dializat care are insuficiență renală cauzată de diabet zaharat tip 2 netratat este de 1.800 euro pe lună, față de 100 euro pe lună cât costă tratamentul medicamentos al diabetului zaharat. Banii pentru un pacient dializat ar asigura tratamentul a 20 de pacienți cu diabet zaharat", a explicat prof. univ. dr. Cristian Serafinceanu, citat în același comunicat.

Fostul ministru al Finanțelor Ioana Petrescu este de părere că orice investiție făcută înainte de revizuirea sistemului este total ineficientă, pentru acest lucru fiind nevoie de specialiști în health economics, care, împreună cu medicii și specialiștii din sistemul de sănătate, să identifice soluțiile pentru realizarea prevenției și rezolvarea altor probleme grave.