Tinerii care doresc să devină medici nu se gândesc, de la bun început, la specialitatea medicină legală. Mulți visează să devină chirurgi, interniști, cardiologi, obstetricieni. ”Vor o poziție socială, o situație materială bună și mai puțin ce ar trebui să fie pe primul loc - pasiunea pentru îngrijirea unui bolnav, aceasta ar fi ideal”, este declarația profesorului dr. Vladimir Beliș, fostul director al Institutului de Medicină Legală (IML), prezent la conferința „O jumătate de veac în serviciul medicinei legale”. Tot profesorul spune că medicina legală este atipică față de alte specialități medicale: ”Atunci când un tânăr încearcă să pătrundă în medicină, în lumea medicală, nici într-un caz nu îi trece prin minte că va face medicină legală”. El a adăugat că medicina legală este acea specialitate care își pune toate cunoștințele în slujba justiției ori de câte ori este necesar pentru anumite precizări, cunoștințe medical-biologice. ”Studenții nu reușesc să perceapă importanța acestei discipline. În anul 6, când ajung să facă și medicină legală, dintr-o serie de 80 de studenți dacă vin la curs 20 sau 25. Iau notițe cu indigoul și le distribuie celorlalți”, spune profesorul. A predat la trei facultăți și la Universitate, Facultatea de Drept, unde în amfiteatrul care era de 350 de locuri nu încăpeau toți studenții, stăteau și pe scări. ”De ce cei de la Drept erau mai interesați decât cei de la Medicină este o întrebare. Același lucru se întâmpla și la cealaltă școală de învățământ superior, care se numește Academia de Poliție, care scoate tot juriști și are în program medicină legală. Din păcate, medicina legală, dintr-un motiv pe care eu îl știu, dar nu îl spun, a fost scoasă de la universitățile de stat și a rămas ca disciplină opțională. Întrebarea este: un jurist nu are nevoie de medicină legală? Cred că da”, a spus fostul director al IML, care crede că demolarea vechiului institut, la comanda lui Nicolae Ceaușescu, a reprezentat o mare eroare. În opinia sa, cele mai tragice evenimente au fost cutremurul din 1977, când la IML au fost aduși 1.500 de morți, și Revoluția, când au fost aduse aproape 500 de cadavre.