România avea înregistrate la nivel naţional, la sfârşitul lui 2011, 3.850 de produse alimentare în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, cu aproape 1.000 mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele lactate. Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere, fructe şi legume, deocamdată, magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar care a reuşit să obţină protecţia comunitară. \"La ora actuală au fost depuse documentaţii la minister pentru Cârnaţii de Pleşcoi şi peştele Novac afumat din Ţara Bârsei, de Asociaţia pentru Promovarea Cârnaţilor de Pleşcoi şi Asociaţia Doripesco, prima solicitând Indicaţie Geografică Protejată, iar cea de-a doua, Denumire de Origine Protejată, ambele sisteme asigurând protecţia denumirii produselor agricole şi alimentare identificate\", a declarat consilierul pe produse tradiţionale din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Iuliu Gabriel Maloş.

DEŞI TRADIŢIONALE, PREA SCUMPE PENTRU ROMÂNI Chiar dacă produsele tradiţionale româneşti ce respectă reţete străvechi sunt deosebit de apreciate în rândul consumatorilor, nu toată lumea îşi permite să le consume. Preţurile sunt deosebit de mari pentru lefurile mici cu care românii sunt nevoiţi să trăiască. Un pensionar nu îşi permite să dea zeci de lei pentru numai o sută de grame de salam de Sibiu, cu aceeaşi sumă optând să cumpere parizer. Populaţia cumpără mai prost calitativ şi mai mult, pentru că banii din portofel sunt atât de puţini, încât produsele tradiţionale au devenit produse de lux.