Peste 8.000 de specii de plante și animale din Delta Dunării au fost inventariate gratuit în ultimele luni de 24 de cercetători români, numărul speciilor fiind cu circa 1.500 mai mare decât cel înregistrat la inventarierea din anul 2008, potrivit Institutului de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD) Tulcea. "Avem statistici ale speciilor din Rezervație încă din anii 1993 și 1994, când au început inventarieri ale speciilor din Deltă pe diferite proiecte. Am plecat de la acel număr de circa 5.700 de specii, iar în anul 2008 am ajuns la un alt număr, 7.256 de specii. Studiile desfășurate ulterior au fost concentrate și pe partea de inventariere, iar acum știm că, dacă până în anul 2008 cunoșteam doar 2.800 de specii de insecte, acum numărul lor este de peste 4.300. Ne așteptăm ca numărul tuturor speciilor din Rezervația Bioferei Delta Dunării (RBDD) să ajungă la 8.000 - 9.000", a declarat, pentru Agerpres, inițiatorul lucrării, Mihai Doroftei, cercetător în cadrul INCDDD.

„ESTE ATÂT DE BOGATĂ ZONA ÎN SPECII, DAR NU AVEM ACOPERIRE PE ANUMITE SPECIALITĂȚI“

Creșterea numărului speciilor de floră și faună din Deltă se datorează exclusiv identificării acestora, nu apariției unor specii noi. "Doar într-o singură deplasare cu noi în Deltă, un specialist în microhimenoptere a găsit două specii noi pentru știință și 10 specii noi pentru Delta Dunării. Este atât de bogată zona în specii, dar nu avem acoperire pe anumite specialități", a afirmat Doroftei.

Directorul INCDDD, Marian Tudor, a precizat că un proiect pentru identificarea tuturor speciilor din Rezervație ar dura foarte mult și ar fi costisitor, dar ar oferi o informație de bază necesară oricărui administrator. "Această actualizare arată că nu știm suficient. Neștiind suficient este o dovadă că ar trebui să investim un pic mai mult de energie, timp și fonduri într-un proiect care să-și propună într-un termen rezonabil, de cel puțin 10 ani, studierea inventarului speciilor de plante și animale. Dacă nu cunoști acest inventar, cum poți administra o arie? Teoretic, este ca și cum administrez un întreg imobil, dar știu ce am doar pe un singur etaj", a afirmat Marian Tudor.

El a a amintit că, de-a lungul timpului, identificarea speciilor din RBDD nu a fost ferită de eșecuri. "Așa-numita ciuma apelor apărută după anii 1970, ca urmare a eutrofizării, se învăța la școală și toată lumea o numea Elodeea Canadensis. Până când un olandez a băgat mâna în apă și a zis Elodeea Nutali. Și asta pentru că nimeni nu și-a bătut capul să se uite la caracteristicile morfologice ale plantei din Deltă. Când știi că în cazul unei specii sunt două categorii, bradul alb și cel negru, de exemplu, îți mai pui o întrebare, însă când ești convins că într-un loc găsești o singură specie, treci cu privirea peste tot și vezi doar ce știi - „E brad alb peste tot, domnule!”. Așa a fost și cu ciuma apelor, plantă considerată un indicator de eutrofizare și care a creat o filosofie întreagă. Cert este că a fost o greșeală de identificare", a afirmat Tudor.

Lucrarea celor 24 de cercetători de la centrele universitare din România va avea circa 40 de pagini și va fi publicată, potrivit conducerii INCDDD, în volumul "Analele științifice ale INCDDD 2016". Acesta va fi prezentat în timpul simpozionului internațional "Delte și zone umede" care va avea loc la Tulcea, în perioada 18-20 mai.

Situată atât pe teritoriul României, cât și pe cel al Ucrainei, Delta Dunării are o suprafață totală de 3.446 de kilometri pătrați. Deltele din ambele state sunt declarate rezervații ale biosferei datorită importanței ecosistemelor pe care le includ și fac parte din rețeaua internațională a rezervațiilor transfrontaliere din anul 1999, potrivit site-ului Administrației RBDD.