Muzeul de Artă Populară îi aşteaptă pe pasionaţii de etnografie să admire una dintre cele mai interesante expoziţii temporare pe care le organizează: „Obiceiuri de nuntă la români”. Manifestarea propune un periplu cultural prin toate zonele etnografice ale ţării, din Transilvania, Moldova, Muntenia şi Oltenia până în Dobrogea, pentru a surprinde obiceiurile legate de unul dintre principalele momente de pe axa vieţii, căsătoria. „Însurătoarea are rostul ei şi românul ştie că până la 20 de ani se însoară cineva singur, de la 20 până la 25 îl însoară alţii, de la 25 până la 30 de ani îl însoară o babă, iar de la 30 de ani înainte, numai dracu-i vine de hac”, spune folcloristul acad. Artur Gorovei în volumul „Datinile noastre la nuntă”.

„Expoziţia îşi propune să surprindă toate momentele importante ale nunţii, în desfăşurarea lor firească, începând cu peţitul, logodna, chemarea la nuntă, continuând cu etalarea costumelor tradiţionale de miri, naşi, socri, a zestrei şi podoabelor ceremoniale şi terminând cu punctul culminant al nunţii - ‚legătoarea’ miresei, adică trecerea tinerei la un nou statut, acela de tânără căsătorită”, a subliniat responsabila de expoziţie, şef secţie Patrimoniu în cadrul Muzeului de Artă Populară, Cerasela Dobrinescu.

Mergând pe urma tradiţiei, vizitatorul va zăbovi îndelung în faţa vitrinelor cu obiecte încărcate de simbolism, care refac etapele unei nunţi tradiţionale. Alături de costumele de mire şi mireasă din Bistriţa Năsăud şi Ţinutul Pădurenilor, dar şi de cele de naş şi naşă, sunt prezentate costume şi obiecte specifice vornicilor şi druştelor (domnişoarele de onoare). Pe lângă vestimentaţia vornicului sunt puse în evidenţă şi însemnele sale, plosca cu vin sau rachiu, baltagul de nuntă sau bastonul, precum şi steagul de nuntă, „flambura” sau „hlambura” (aromâni) şi bradul de nuntă.

Zestrea fetei, etalată pe culmea casei sau pe ladă, podoabele ceremoniale, dar şi legăturile de neveste, ca moment culminat al nunţii, când miresele intră în rândul nevestelor, sunt câteva dintre punctele de interes ale expoziţiei. Aceasta este întregită de piese de recuzită magică - din rândul cărora se disting colacii, lingurile îngemănate şi ulcioarele antropomorfe cu rol apotropaic - dar şi de un bogat material folcloric şi fotografii tematice.