PLAN DE SALVARE FĂRĂ PRECEDENT La capătul a peste 13 ore de discuţii aprinse, miniştrii de Finanţe din Zona Euro au ajuns la un acord privind un nou plan de salvare fără precedent, în valoare de 237 miliarde. Planul cuprinde, pe de o parte, un ajutor public sub formă de împrumuturi în valoare de 130 de miliarde de euro până la finele lui 2014, după un prim program de sprijin pentru Grecia din mai 2010, de 110 miliarde de euro. Cealaltă componentă se referă la ştergerea datoriilor Greciei deţinute de creditorii privaţi, bănci şi fonduri de investiţii. La final, creditorii privaţi ai Greciei trebuie să accepte o pierdere de 53,5% a valorii iniţiale a obligaţiunilor pe care le deţin, peste obiectivul final care prevedea o ştergere de 50%. În schimb, Grecia va trebui să îşi reducă datoria la 120,5% din PIB până în 2020. Premierul elen Lucas Papademos s-a declarat foarte satisfăcut că a putut să obţină promisiunea planului de salvare pentru a evita intrarea în incapacitate de plăţi a ţării şi a dat asigurări că reformele cerute vor fi implementate după următoarele alegeri. Grecia avea nevoie de fonduri pentru a evita intrarea în incapacitate de plată pe 20 martie, când o parte din datoriile sale expiră. După cinci ani consecutivi de recesiune, Grecia are o datorie de peste 160% din PIB şi se estimează că nu va reveni la creştere economică până în 2014.

SUSPANS ÎN CONTINUARE Imediat după anunţarea acordului făcut de către Jean-Claude Juncker, premierul luxemburghez şi liderul Eurogrup, euro s-a apreciat, însă, bursele europene au scăzut pe fondul speculaţiilor că al doilea pachet de salvare pentru Grecia nu va rezolva criza datoriei. Jean-Claude Juncker a avertizat că „este nevoie de noi eforturi majore şi comune din partea întregii societăţi elene pentru a readuce economia pe calea unei creşteri sustenabile”. Şefa FMI Christine Lagarde, care a luat parte la negocieri, a declarat că acordul ar trebui să ofere suficient spaţiu Greciei să redevină competitivă. Rămâne însă de văzut, însă, dacă măsuri atât de dure vor consolida economia elenă, în condiţiile în care primul pachet de salvare, de 110 miliarde de euro, nu a fost suficient în 2010 pentru a scoate ţara din criza economică.

Acordul european privind planul de salvare a Greciei nu mulţumeşte pe toată lumea. „Programul de austeritate al troicăi de creditori ai Greciei (CE, BCE, FMI) este dezechilibrat, pentru că se cere moderaţie salarială pentru angajaţi, impozite suplimentare pentru companiile private, dar nu suficiente reforme structurale ale economiei elene”, a subliniat preşedintele grupului liberal din PE, Guy Verhofstadt. Ar trebui reformat sistemul clientelar grec, redusă importanţa sectorului public, liberalizarea pieţelor, impunerea unui program de privatizare de proporţii şi modificarea sistemului de impozitare, a cărui complexitate favorizează evaziunea fiscală. O parte din veniturile obţinute din privatizare ar putea fi utilizate ulterior ca investiţii în economie. Însă troica de creditori nu este capabilă să ceară celor două partide mari din Grecia - PASOK (socialişti) şi Noua Dreaptă (dreapta) - să impună reformele necesare, consideră europarlamentarul liberal. Planul nu oferă o soluţie valabilă nici pentru riscul de propagare a crizei către Spania şi Italia, iar fuzionarea a ceea ce a mai rămas din FESA, circa 250 de miliarde de euro, cu fondurile de care va dispune Mecanismul European de Salvare de circa 500 de miliarde de euro este insuficientă. Până în prezent, Germania a avut rezerve în ceea ce priveşte creşterea capacităţii de împrumut. Însă a acceptat să discute dosarul la următorul summit european, din 1-2 martie.