Confruntări violente au izbucnit, vineri, în cartierul Shubra din Cairo, între susţinători şi adversari ai fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi, demis de armată. Cele două grupuri rivale s-au atacat cu pietre, iar adversarii preşedintelui demis au ars fotografii ale acestuia. Demonstraţiile au avut loc la chemarea armatei şi a mişcării islamiste Fraţii Musulmani, ca reacţie la criza declanşată după demiterea preşedintelui Mohamed Morsi, pe 3 iulie. Autorităţile au consolidat măsurile de securitate în capitala Cairo şi în marile oraşe, în contextul în care violenţele s-au soldat cu peste 200 de morţi în ultimele săptămâni.

Un tribunal din Cairo a ordonat, ieri, plasarea în arest preventiv a fostului preşedinte Mohamed Morsi, înlăturat de la putere de către armată, pentru legături cu mişcarea radicală palestiniană Hamas, pentru atacuri contra Poliţiei şi evadare din închisoare în 2011. Fostul preşedinte egiptean a fost arestat pentru 15 zile, în cadrul anchetei Parchetului General de la Cairo. De fapt, din data de 3 iulie, când a fost îndepărtat cu forţa de la putere, Mohamed Morsi se află în arest la domiciliu. Împotriva sa au fost formulate mai multe capete de acuzate, printre care presupuse atacuri comise împotriva Poliţiei, imputate Hamas, în timpul predecesorului său Hosni Mubarak, evadare din închisoare, trădare de stat şi infracţiuni de ordin economic.

FANTOMA VECHIULUI REGIM Acuzaţiile împotriva lui Mohamed Morsi sună ca o răzbunare a vechiului regim, iar comunitatea internaţională este foarte atentă la ceea ce se întâmplă în Egipt. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon, a cerut armatei egiptene să îi elibereze pe preşedintele islamist destituit Mohamed Morsi, dar şi pe alţi lideri ai mişcării Fraţilor Musulmani aflaţi în închisoare. Unele ţări occidentale resimt o îngrijorare în creştere faţă de criza egipteană, împărtăşind temeri ca angajamentul armatei de a aduce ţara pe o cale democratică să nu fie altceva decât o iluzie destinată să ascundă o intenţie de preluare a puterii pentru o perioadă mai lungă de timp. Cu toate că SUA au refuzat până în prezent să califice înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi drept lovitură de stat, ceea ce, în virtutea legii americane, ar fi antrenat în mod automat îngheţarea unui ajutor militar în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, administraţia de la Washington a transmis un avertisment liderilor interimari, suspendând livrarea a patru avioane de vânătoare F-16. Şi Marea Britanie a anunţat săptămâna trecută că va reveni asupra autorizaţiilor de export a unor echipamente militare către Egipt, din cauza unor temeri ca acestea să nu fie utilizate împotriva manifestanţilor. Autorizaţiile se referă la componente de vehicule blindate şi mitraliere, dar şi la echipamente de radio şi comunicaţii, mai ales pentru tancuri.

Liderii interimari ai Egiptului au prezentat o foaie de parcurs pentru adoptarea unei noi Constituţii şi organizarea de noi alegeri, dar părerile sunt împărţite cu privire la două întrebări, şi anume dacă noua putere îşi va respecta angajamentele şi în ce moment va fi lansat procesul planificat. Îngrijorările au crescut, de asemenea, în urma îndemnului la manifestaţii lansat de şeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, care a cerut ca egiptenii să iasă pe străzi pentru a-i da un mandat cu scopul de a termina cu terorismul şi violenţa, invitaţie care, potrivit Fraţilor Musulmani, din rândul cărora provine Mohamed Morsi, reprezintă „un apel la război civil”. Totodată, un site apropiat instituţiei militare egiptene a afirmat că liderul armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, le-a dat 48 de ore Fraţilor Musulmani să se alăture procesului de reconciliere. Formaţiunea politică din care face parte şi Mohamed Morsi a refuzat până în prezent orice dialog cu noua putere, apreciată ca fiind ilegitimă şi instituită în urma unei lovituri de stat militare.