Analiştii marilor bănci comerciale se aşteaptă ca Banca Naţională a României (BNR) să coboare dobînda sa cheie cu cel puţin 0,25% la şedinţa boardului de astăzi, în timp ce unii bancheri mizează pe menţinerea nivelului de 8,75% şi pe reducerea rezervei minime obligatorii în lei de la 20%, la 18%. Analiştii care se aşteaptă la o reducere a dobînzii de politică monetară au observat că o asemenea mişcare ar avea ca efect o uşoară depreciere a leului, confortabilă pentru ţinerea în frîu a deficitului de cont curent. În plus, BNR ar da deja semne că are costuri prea mari de sterilizare la actualul nivel de dobîndă, atunci cînd satisface doar o zecime din cererea băncilor de plasamente în depozite la o lună. BNR a refuzat să mai atragă, din decembrie 2006, toţi banii oferiţi de bănci la licitaţiile pentru depozitele la o lună pentru care banca centrală acordă dobînda anuală de 8,75%, practicată la dobînda de politică monetară. Banca centrală a vrut ca, în acest fel, să tempereze intrările în ţară a valutelor străine, care au dus la aprecierea rapidă a leului de la sfîrşitul anului trecut, susţin bancherii. "Decizia BNR de vineri (astăzi, -n.r.) va fi crucială pentru evoluţia leului faţă de euro pe termen scurt. O reducere cu mai mult de 0,25% ar surprinde piaţa, ceea ce ar duce la deprecierea rapidă a monedei naţionale faţă de euro. Noi ne aşteptăm ca banca centrală să scadă rata dobînzii de politică monetară cu 0,50%, pînă la 8,25% pe an, ceea ce ar stimula creşterea temporară a euro, dar o diminuare mai drastică a dobînzii ar atrage o corecţie de mai lungă durată a monedei româneşti", a spus economistul şef al ING Bank România, Florin Cîţu. Analiştii afirmă că dacă BNR menţine rata dobînzii de politică monetară la 8,75% pe an, aceasta nu mai are nici o semnificaţie, pentru că dobînda efectivă de sterilizare scade la 5-6%. "E posibilă o reducere cu 0,25-0,50% a ratei dobînzii de politică monetară, mai mult decît o menţinere a acesteia, pentru că, deocamdată, Băncii Naţionale îi este foarte greu să sterilizeze tot excesul de lichiditate din piaţă la 8,75%, aşa că ar fi mai simplu să reducă puţin dobînda, mai ales că inflaţia este în grafic", a spus dealerul şef al BCR, Adrian Pârvulescu. Bancherii care se aşteaptă la menţinerea dobînzii cheie la 8,75%, mizează pe atitudinea prudentă a băncii centrale în chestiunea inflaţiei. "Nu cred că vor umbla la dobîndă pentru că nu ştim, încă, dacă inflaţia este pe trendul dorit de banca centrală şi de guvern. Se tot zvoneşte că vor urma majorări de salarii, care pot să apese pe inflaţie, iar o diminuare a dobînzii ar putea antrena o reducere a economisirii şi o stimulare a consumului, care poate spori inflaţia. De aceea, consider că este prematură o diminuare a ratei dobînzii de politică monetară", a spus dealerul şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle. Dealerii au explicat că, prin reducerea ratei rezervelor minime obligatorii, BNR s-ar apropia de practicile altor state din Uniunea Europeană, în care rata rezervelor minime obligatorii este mult mai mică sau lipseşte cu desăvîrşire.

Dobînda de referinţă anunţată de BNR este calculată sub formă de medie ponderată între dobînzile de intervenţie practicate de banca centrală în luna precedentă. Consiliul de Administraţie al BNR a stabilit, la sfîrşitul lunii iunie a anului trecut, majorarea cu un sfert de punct procentual a dobînzii de politică monetară, pînă la 8,75% pe an, iar acest nivel a rămas neschimbat pînă în prezent.