Conducerea Muzeului Egiptean din Cairo a stârnit uimire cu anunțul că masca funerară din aur a lui Tutankhamon, a cărei barbă s-a desprins, a fost reparată cu un adeziv nepotrivit, ceea ce a dus la distrugerea prețiosului artefact. În scurt timp, Ministerul Antichităților din Egipt, autoritate supremă când vine vorba despre Egiptul antic și artefactele sale celebre, a revenit cu o declarație în care se pun mari speranțe, anunțând că este posibilă restaurarea celebrei măști.

PATRIMONIU INESTIMABIL Barba măştii funerare din aur a lui Tutankhamon, care are o vechime de peste 3.000 de ani, s-a desprins în luna august a anului trecut, iar reprezentanţii Muzeului din Cairo nu au făcut public acest lucru, la acel moment. Săptămâna trecută, însă, au apărut în mediul online mai multe fotografii în care pot fi observate urmele de adeziv folosit pentru a ataşa barba de mască. Acest fapt a stârnit întrebări privind capacitatea autorităţilor egiptene de a se îngriji de comorile lor arheologice. Barba măştii s-a desprins în momentul în care angajaţii muzeului schimbau becurile cutiei în care era expus artefactul, potrivit Ministerului Antichităţilor din Egipt. Christian Eckmann, un specialist german care a fost adus la sediul muzeului pentru a evalua pagubele, a liniștit comunitatea internațională că detaliile privind acest incident au fost exagerate. ”Utilizarea adezivului pe bază de răşină epoxidică nu este cea mai bună soluţie, dar este o soluţie”, a explicat acesta în timpul unei conferinţe la care a participat şi ministrul Antichităţilor, Mamdouh al-Damati. ”Însă, din nefericire, această măsură a fost aplicată necorespunzător, astfel încât acum se pot observa urmele de adeziv în zona bărbii”, a adăugat Christian Eckmann.

            Folosirea unui adeziv pentru lipirea bărbii de mască nu este o măsură fără precedent. În momentul în care a fost descoperită masca funerară, barba era desprinsă de aceasta. De altfel, artefactul a fost adus chiar în aceste condiţii la Muzeul Egiptean din Cairo, în 1924. Abia în anul 1941 barba a fost lipită de mască, tot cu ajutorul unui adeziv, care s-a deteriorat pe parcursul celor peste 70 de ani, astfel încât incidentul din luna august a anului trecut era de aşteptat să se întâmple, a apreciat Christian Eckmann.

SOLUȚIA POTRIVITĂ Anterior conferinţei de sâmbătă, unul dintre specialiştii muzeului a declarat pentru Associated Press că masca funerară a fost iremediabil distrusă din cauza adezivului folosit. ”Din nefericire, s-a folosit un material cu proprietăţi ireversibile - răşina epoxidică se foloseşte pentru lipirea pieselor din metal şi piatră - şi cred că nu era potrivit pentru un obiect uimitor precum masca din aur a lui Tutankhamon”, afirma specialistul, al cărui nume nu a fost făcut public. ”Masca trebuia să fie dusă la laboratorul de restaurare, dar se grăbeau să o expună din nou şi au folosit această substanţă ireversibilă, care se usucă foarte repede”, mai spunea acesta. Un alt specialist de la muzeu, care ar fi fost martor la acest incident, a afirmat că, atunci când un coleg de-al său şi-a dat seama ce s-a întâmplat, a luat o spatulă şi a încercat să elimine adezivul, dar a lăsat pe mască zgârieturi permanente.

            Muzeul Egiptean din Cairo a dezminţit faptul că angajaţii săi au distrus masca funerară, una dintre cele mai frumoase piese ale instituţiei vizitate anual de sute de mii de turişti. ”Este de neconceput, sunt conservatori, nu tâmplari”, a declarat directorul muzeului, Mahmoud al-Helwagy. ”Operaţiunea a fost bine făcută”, a mai spus acesta. Lucrurile s-au precipitat după ce o asociaţie egipteană care luptă pentru protejarea patrimoniului a anunţat că va depune o plângere la adresa Ministerului Antichităţilor pentru gestiune proastă la procurorul general. Ar fi vorba despre sume mari de bani care ar fi fost deturnate.

REABILITARE ÎN CURS În decembrie 2014, patru săli dedicate faraonului Tutankhamon, renovate recent în cadrul Muzeului Egiptean din Cairo, au fost deschise oficial pentru public. Renovarea celor patru săli face parte dintr-un proiect întins pe durata a şapte ani, ce vizează reabilitarea întregului Muzeu Egiptean din Cairo, inaugurat în 1902, în Piaţa Tahrir. Cele patru săli, inaugurate de premierul egiptean Ibrahim Mahlab, adăpostesc veritabile comori extrase din mormântul lui Tutankhamon, supranumit ”regele-copil”, care a fost descoperit în anul 1922. Aceasta a fost una dintre cele mai importante descoperiri arheologice ale secolului XX.

            Mormântul faraonului Tutankhamon a rămas neatins vreme de 3.000 de ani, până când arheologul britanic Howard Carter a reuşit să îl găsească, după mulţi ani de săpături sterile. Tutankhamon a domnit în Egipt în perioada 1336 î.Hr. - 1327 î.Hr., începându-şi domnia în jurul vârstei de 8 sau 9 ani. Istoricii spun că ar fi fost fiul lui Akhenaten, cunoscut sub denumirea de ”regele eretic”. Tutankhamon s-a căsătorit cu sora lui vitregă, Ankhesenpaaten, şi avea 17 sau 18 ani atunci când a murit. Cauza morţii sale a rămas un mister până în zilele noastre. Ar fi putut să fie asasinat sau să fi murit din cauza unor răni suferite la o partidă de vânătoare.